Mascaţii Jandarmeriei ieşene şi procurorii de crimă organizată din Suceava au descins în comunitatea de romi de la Grajduri. Ei au destructurat un grup infracţional activ în mai multe judeţe din ţară. Oamenii legii au reţinut două femei de etnie romă şi au ridicat mai multe documente, harduri săi laptop-uri.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Suceava, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Suceava, au procedat la destructurarea un grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea de infracţiuni de evaziune fiscala si spalare de bani.
Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională, calculat doar până în acestă fază a cercetărilor, este de peste 9.800.000 de Euro, se arată într-un comunicat al DIICOT.
În acest scop, la data de 27 mai 2013, procurorii de la Crimă Organizată au efectuat 167 percheziţii domiciliare pe raza municipiuzlui Bucureşti şi a judeţelor Suceava, Botoşani, Bacău, Dâmboviţa, Neamţ, Timiş, Vrancea, Braşov, Mureş, Galaţi, Vâlcea, Ilfov, Iaşi, Olt, urmând a fi puse în executare 110 mandate de aducere.
Cercetările procurorilor D.I.I.C.O.T. vizează un numar de 118 învinuiţi persoane fizice şi 39 de învinuiţi persoane juridice, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de iniţiere/constituire/sprijinire/aderare a unui grup infracţional organizat.
Procurorii spun că modul de operare era următorul: membrii grupului infracţional intrau în contact direct cu administratori ai unor societăţi comerciale care se aratau interesaţi în a-şi diminua baza impozabilă, iar prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţineau sau le controlau membrii grupului, se efectuau vânzări fictive de bunuri către societăţile comerciale “recrutate”, fiind emise facturi, de asemenea, fictive pentru marfa inexistentă în realitate, facturi pe care societățile beneficiare le introduceau în contabilitate. Pentru a da o aparenţă de legitimitate şi legalitate tranzacţiilor comerciale efectuate, membrii grupării ofereau administratorilor societăţilor comerciale “recrutate” sume de bani, reprezentând contravaloarea mărfii “livrate” pentru ca aceştia să facă viramentele bancare către societăţile emitente ale facturilor fiscale fictive.
Ulterior, membrii grupului infracţional retrăgeau sumele de bani respective, beneficiind din partea societăţilor comerciale evazioniste de un comision, reprezentat de o cotă parte din suma cu care a fost prejudiciat bugetul de stat.
După o perioadă, în care firmele controlate de membrii grupului nu achitau la bugetul de stat TVA-ul colectat şi impozitul pe profit aferent tranzacţiilor, aceştia cesionau societăţile comerciale în cauză, în special către persoane de etnie rromă, firme care, după câteva luni, intrau în faliment.
Transferurile succesive de bani, efectuate prin conturile societăţilor “recrutate” şi prin conturile persoanelor fizice ale administratorilor acestor societăți, au avut ca scop spălarea sumelor de bani provenite din evaziune fiscală pentru ca, în final, sumele iniţiale să se întoarcă către beneficiarii facturilor fictive, fiind diminuate doar de comisioanele bancare aferente operaţiunilor efectuate şi comisioanele plătite membrilor grupului care au sprijinit realizarea acestor activităţi infracţionale.
Săptămâna trecută, joi, procurorii DIICOT Iaşi au descins în comunitatea de romi de la Zanea. Atunci au fost reţinute 3 persoane suspectate de evaziune fiscală de 2 milioane de euro.