Reducerea de costuri e doar alibiul. Desfiinţarea depoului este, de fapt, un nou tun imobiliar aiuritor.
Criza cu care se confruntă Compania Naţională de Căi Ferate ar putea duce la închiderea Depoului din Iaşi. Potrivit unor surse, locomotivele ar urma să fie garate la Suceava. În spate, se poate naşte o altă afacere imobiliară de proporţii, terenul Depoului fiind amplasat extraordinar.
Depou fără pompier
Încercările disperate de a rentabiliza activitatea societăţilor din domeniul transportului feroviar ar putea duce la închiderea depoului din Iaşi şi la preluarea activităţii de către Suceava. Numărul de personal auxiliar şi de întreţinere a fost redus la minimum, iar în acest moment depoul nu mai are nici măcar un pompier. Surse din cadrul CFR susţin că, din considerente financiare, o mare parte din terenul pe care se află depoul ar putea fi vândut, iar „parcarea” şi întreţinerea locomotivelor ar urma să se facă la Suceava.
„Nu confirm, nu infirm”
Încercările de reducere a costurilor sunt confirmate de Dumitru Anchidin, şeful regional al CFR Marfă. „Ştiu că la Paşcani CFR Călători folosea depoul nostru, iar acum încearcă să reducă din cheltuieli. Despre Iaşi nu pot nici să confirm şi nici să infirm. Orice societate îşi face calcule de cost şi acţionează în consecinţă, pentru a reduce din cheltuieli”, a explicat Anchidin. Depoul CFR Iaşi se întinde de la Bariera Ţigarete şi până după pasarela pietonală Alexandru, iar suprafaţa este folosită pentru gararea locomotivelor şi a vagoanelor şi întreţinerea lor. Mutarea depoului la Suceava, sau măcar a unei mare părţi din activitatea acestuia, pare plauzibilă şi prin prisma faptului că în judeţul vecin se află unul dintre cele mai mari noduri feroviare din Moldova, Vereşti.
Şefii CFR tac mâlc
În cazul concretizării intenţiei de a muta depoul la Suceava, terenul CFR ar putea deveni un adevărat câmp de bătălie imobiliar. Suprafaţa se întinde pe câteva hectare şi se pretează pentru construcţii rezidenţiale. „Este greu de estimat valoarea din cauza întinderii. Sunt zone diferite, cu preţuri diferite”, a declarat Marian Haută, reprezentantul unei agenţii imobiliare. Trebuie menţionat însă că, în zona Ţigarete, de exemplu, preţul de piaţă pentru un metru pătrat de teren este de aproximativ 200 de euro. Dacă luăm în calcul acest preţ ca fiind unul mediu, un hectar de teren din actualul depou ajunge să coste aproximativ 2 milioane de euro. La 10 hectare, afacerea se ridică la 20 de milioane, iar la 20 de hectare ajunge la ameţitoarea sumă de 40 milioane de euro. Contactaţi, oficialii din CFR Iaşi au refuzat să dezvăluie suprafaţa totală a depoului.
Scurt istoric
Gara Iaşi a fost inaugurată la 1 iunie 1870. A facut parte din primele concesiuni ale companiei Lemberg – Czernowitz – Jassy Eisenbahn, ce s-a angajat în construirea liniei Paşcani – Iaşi. Gara a fost construită pe un teren mlăştinos, pe terasa cea mai nouă a Bahluiului, pe un teren instabil. Ca urmare, aripa de sud s-a separat de corpul central al clădirii. S-au făcut lucrări de consolidare şi s-a umplut fundaţia cu piatră până la 2 metri adâncime.
Clădirea a fost construită în stil veneţian – gotic, faţada fiind inspirată de Palatul Dogilor din Veneţia. La 9 decembrie 1934 a fost inaugurat şi depoul nou cu remiza de beton armat, uzina electrică proprie, elevatorul de cărbune mecanic, instalaţiile de captare, tratare şi pompare a apei din Bahlui şi castelul de apă.
Pasarela metalică, podită cu lemn, ce traversează liniile spre Alexandru a fost construită în anul 1938.
Locomotive de patrimoniu
În depoul ieşean se află şi câteva locomotive care au fost incluse în patrimoniul cultural naţional. Astfel, locomotiva cu abur tip 230098 a fost produsă în 1919 de fabrica Schwartzkoff. Aceasta are trei osii motoare, înaintea cărora se află montat un boghiu alergător, pentru o mai bună înscriere în curbe la viteze mari. A fost exploatată la remorcarea trenurilor omagiale sau de epocă cu turişti străini pe diferitele linii de circulaţie ale Regionalei CFR Iaşi.
„Despre Iaşi nu pot nici să confirm şi nici să infirm. Orice societate îşi face calcule de cost şi acţionează în consecinţă, pentru a reduce din cheltuieli”, Dumitru Anchidin, şeful regional al CFR Marfă
