Conştient că nu prinde şefia regiunii, senatorul PDL Gheorghe Flutur, fost lider informal al Moldovei în guvernarea Boc, vrea o zonă autonomă mai mică, formată din Suceava şi Botoşani. Viitorul buget al Nord-Est ar ajunge la aproape 3 miliarde de euro, de 13 ori mai mare decât are Gheorghe Nichita ca primar la Iaşi.
de Iulian Mofteescu
Gheorghe Flutur o spune pe şleau: nu vrea regiune cu Iaşul. Subiectul regionalizării atinge temperatura de fierbere. Două sunt marile dispute: 1. Care e cota din taxe şi impozite de care ar trebui să dispună, în mod autonom, regiunile; 2. Cât de mari vor fi discriminările între judeţele unei regiuni.
Dacă primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, a spus că e prematur să intre în polemici pe subiectul regionalizării, senatorul PDL Gheorghe Flutur n-a ratat prilejul de a spune ce-l doare: Iaşul va marginaliza Suceava în viitoare regiune, astfel că el vrea să facă echipaj doar cu Botoşaniul într-o entitate administrativă mai mică. “Să nu treacă prin Parlament fără să se facă referendum”, spune senatorul de Suceava, sperând că locuitorii din judeţul său vor şti ce răspuns să dea.
Teoria regiunilor mici
Totul se reduce la bani, la cine va avea controlul resurselor în viitoare regiune. De aici apare şi disputa împărţirii teritoriale. Gheorghe Flutur consideră incontestabil dreptul Iaşului de a fi capitala regiunii, dar nu a uneia în care să fie Suceava, aceasta fiind portiţa prin care speră ca viitorul buget să nu-i scape din mână: „Actualele regiuni anunţate de Guvernul Ponta sunt creaţii artificiale care nu ţin cont de realităţile istorice, economice şi sociale din zonele vizate. Sunt trasate acum mulţi ani de Cozmîncă, la repezeală, şi merg pe acel proiect. Dacă ne referim strict la Moldova, accept fără discuţie legitimitatea Iaşului de a fi centrul regiunii. Este cel mai dezvoltat oraş, este o zonă cu o cultură solidă. Dar, există, în acelaşi timp, zona Bucovinei, cu istorie proprie, cu economie proprie, cu resurse proprii”, a declarat Gheorghe Flutur. Vicepreşedintele PDL vrea o dezbatere pe criteriile de împărţire teritorială.
Un susţinător al regiunilor mici, pe placul lui Flutur, este Tiberiu Brăilean, profesor de economie la Universitatea Al.I. Cuza: „Aş fi văzut regiuni mai mici, de două, maxim trei judeţe, realizate pe criterii istorice, economice, geografice şi sociale. Altfel, riscăm să facem zonele bogate mai bogate şi cele sărace mai sărace. Nu am auzit de o strategie pe termen lung, în schimb am auzit că se ştiu deja cine vor fi conducătorii”.
Bani mult mai mulţi
Regiunile se vor naşte în chinuri, pentru că miza financiară este uriaşă. Un calcul superficial arată că în Regiunea Nord-Est, cu şase judeţe, viitorul guvernator ar dispune de circa 12 miliarde de lei, buget anual. Toţi politicienii, indiferent de partid, se bat ca ei să fie ordonatorul de credit, pe principiul „cine împarte, parte-şi face”.
„Luăm bugetele Iaşului, ale judeţului şi, cu aproximaţie ale comunelor. Aceste bugete includ şi banii din proiectele europene. În cazul judeţului Iaşi, ajungem undeva la 2-2,3 miliarde lei noi. Suceava şi Neamţ au bugete cam la fel cu Iaşul, Vasluiul şi Botoşaniul sunt mai mici, Bacăul are buget mai mare. Prin urmare, dacă facem media avem două miliarde de lei pe fiecare judeţ, iar înmulţit cu şase sunt 12 miliarde. În euro ar fi 2,7-2,8 miliarde de euro, dar sumele vor fi ceva mai mari, pentru că vor exista şi alte redistribuiri de la nivel central”, a făcut un calcul profesorul Tiberiu Brăilean.
Regiunile în Europa
Prin supradimensionare, responsabilitatea instituţiilor regionale se va dilua, acuză Gheorghe Flutur: „Al doilea motiv pentru care mă opun este legat de populaţia ce ar fi în regiunea anunţată: 3,7 milioane de oameni. După standardele UE, o regiune ar trebuie să aibă, ideal, între 800.000 şi 3 milioane de locuitori, nu mai mult. Aceasta este garanţia că fondurile ce intră acolo din bugetul destinat României nu vor fi diluate de un număr prea mare de locuitori şi să instituţiile ar putea funcţiona foarte bine”, a precizat Gheorghe Flutur.
„Practic, era de dorit ca o regiune să aibă maxim trei judeţe. Problema guvernanţilor o reprezintă însă zonele locuite de etnici maghiari. Dacă ţineau cont de istorie, ar fi unit Mureş, Harghita şi Covasna în aceeaşi regiune, dar le este frică de aşa ceva şi preferă varianta extinsă, cea cu opt regiuni”, a mai spus Tiberiu Brăilean.
„Mă opun regionalizării în forma actuală, fără o strategie clară. O condiţie pentru ca regionalizarea să fie un proiect viabil este organizarea unui referendum. În acest fel, populaţia va avea ocazia să-şi spună punctul de vedere.”
Gheorghe Flutur, senator PDL de Suceava
„Ar trebui ca aparatul fiscal să fie subordonat la nivel local. O cotă din TVA să rămână local, o alta să meargă la regiune şi o alta să se ducă la nivel naţional, pentru apărare, medicină, cercetare, ce mai este acolo. Descentralizarea trebuie să fie reală. Când vine vorba despre fonduri, solicitantul să nu mai meargă tot la centru, cu sacoşa de caltaboşi după el.”
Tiberiu Brăilean, profesor la Univ. „Al.I Cuza”
„Este o frică de fărâmiţare, există frustrări şi orgolii personale şi locale şi acestea sunt o piedică imensă pentru orice înseamnă progres.”
Gheorghe Nichita, primar al Iaşului, favorit pentru funcţia de guvernator al Regiunii Nord-Est
Resursele subsolului să rămână aici
Un subiect aprins este şi administrarea la nivel regional a resurselor naturale, iar Regiunea Nord-Est ar fi avantajată dacă redevenţele ar fi oprite local, pentru că dispune de bogăţii ale solului importante. „Acum exploatarea revine companiilor naţio
nale, iar Bucureştiul redistribuie veniturile cu ţârâita. Această problemă trebuie rezolvată prin apariţia regiunilor. Acestea să aibă un cuvânt de spus în administrarea resurselor, iar banii să se împartă de la început: o parte rămâne oamenilor din zonă, iar cealaltă parte se împarte la nivel naţional”, cere senatorul Gheorghe Flutur.
28,9 miliarde euro ar reveni României din fondurile UE în perioada 2014-2020. Un buget definitiv nu a fost încă votat.
