Aceştia au absolvit facultatea, au trecut examentul de licenţă, dar nu au primt diplomele.
Universitatea spune că ministerul Educaţiei a blocat tiparniţa. Nu se ştie câţi dintre aceştia lucrează la stat şi dacă pentru posturile pe care le ocupă sunt obligatorii studiile superioare. Dacă ar fi aşa, aceştia ar trebui să părăsească birourile. Pe de altă parte, cei care au dat universitatea în judecată spun că nu pot lua salarii mai mari tocmai pentru că au diplomele de licenţă blocate.
După patru ani, scandalul diplomelor de la Universitatea “Spiru Haret” s-a reaprins. 13 absolvenţi care au urmat cursurile universităţii particulare în 2009 au dat în judecată instituţia de învăţământ pentru că nu le-a eliberat diplomele de BAC, de licenţă şi foaia matricolă. La nivel naţional 40.000 de absolvenţi sunt în aceeaşi situaţie. Ei reclamă că din această cauză primesc mai puţini bani la salariu. Pe de altă parte, statul foloseşte oameni care nu au o certificare clară a cursurilor absolvite. Reprezentanţii ministerului Educaţiei refuză să elibereze aceste diplome, pe motiv că specializările respective nu sunt recunoscute.
10.000 au câştigat
Absolvenţii nu primesc salarii corespunzătoare studiilor absolvite: administraţie publică şi psihologie. În urmă cu patru ani, peste 50.000 de studenţi au fost lăsaţi cu ochii în soare în aşteptarea dovezii că au absolvit facultatea: diplomele de licenţă. Acestea au fost blocate de ministerul Educaţiei pe motiv că finalizaseră programe de studiu neacreditate ale Universităţii „Spiru Haret”. Până acum, peste 10.000 de absolvenţi ai universităţii au câştigat procesele intentate instituţiei de învăţământ superior. Însă scandalul continuă. Anul trecut, cinci foşti studenţi cu domiciliul în Vaslui au dat în judecată universitatea pentru că nu şi-au primit diplomele nici până acum. Aceştia au absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii “Spiru Haret”, restul de până la 13 fiind absolvenţi ai Facultăţii de Administraţie Publică. Pentru că nu pot prezenta la locul de muncă diploma de licenţă nu pot beneficia de o remuneraţie corespunzătoare.
Absolvenţi şi nu prea
În sesiunea din iulie 2009, cei 13 vasluieni au susţinut şi promovat examenul de licenţă, iar fiecărui student i-a fost eliberată provizoriu o adeverinţă. În termen de un an, universitatea era obligată să elibereze diplomele de licenţă şi suplimentul de diplomă. Deşi au solicitat de nenumărate ori eliberarea actelor de studii, răspunsul primit de aceştia a fost acelaşi: universitatea a făcut demersurile necesare pentru obţinerea de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineterului şi Sportului (MECTS) a aprobării legale pentru tipărirea formularelor de diplomă de licenţă pentru absolvenţii promoţiei 2009, însă fără rezultat.
“Cu toate că din momentul înscrierii la facultate şi până la absolvire aceştia şi-au îndeplinit toate obligaţiile ce le reveneau potrivit contractelor de studii încheiate şi potrivit Regulamentului privind activitatea profesională a studenţilor, în sensul că şi-au plătit taxele de studii, au susţinut şi promovat toate examenele, inclusiv cel de licenţă, acestora li se refuză eliberarea diplomei de licenţă”, a declarat Georgiana Bărbieru, avocatul absolvenţilor.
Ce susţine universitatea
În întâmpinarea depusă de universitate în octombrie anul trecut, unitatea de învăţământ susţine că a solicitat firmei Romdidac SA, compania de material didactic desemnată de MECTS, tipărirea unor formulare tipizate, însă compania a comunicat prin mai multe adrese că nu poate să tipărească şi să livreze decât cu aprobarea scrisă a MECTS. “În prezent, ne aflăm în imposibilitatea practică de a obţine în totalitate tipărirea formularelor tipizate constând în actele de studii solicitate de reclamanţi din cauza refuzului MECTS”, au susţinut reprezentanţii universităţii.
De mulţi ani
Universitatea a întocmit o cerere de chemare în garanţie a MECTS prin care îl obligă să aprobe tipărirea formularelor tipizate: diploma de licenţă şi suplimentul de diplomă în cuantum de 250 lei pe zi de întârziere. “Este un conflict între noi şi minister ce datează de mulţi ani şi sperăm că se va rezolva. Dacă nu eram acreditaţi, cei 10.000 de studenţi nu ar fi primit diplomele”, a afirmat Simona Neacşu, avocatul din partea universităţii.
Cifrele ministerului
Numărul studenţilor înscrişi la studii de licenţă a înregistrat o creştere spectaculoasă ajungând într-un an (2008 – 2009) la 300.000 de studenţi, reprezentând o creştere de 526,9% faţă de anul universitar 2004 – 2005. În perioada 2008 – 2009, numărul studenţilor a crescut la fel de spectaculos la specializări neautorizate, de la 20.000 în anul universitar 2004 – 2005 la 180.000 studenţi. Potrivit reprezentanţilor ministerului, din numărul total de 856.000 de studenţi şcolarizaţi în perioada 2004 – 2009, aproximativ 55% au fost înscrişi şi au urmat studiile la specializări neautorizate.
Din totalul de 411.000 de studenţi la nivel naţional care au absolvit o facultate particulară în perioada 2008 – 2009, aproximativ 300.000 aparţin Universităţii “Spiru Haret” din Bucureşti, iar 170.000 dintre aceştia au urmat specializări la forme nerecunoscute de MECTS.
Nu există temei legal
Potrivit reprezentanţilor ministerului, nu există niciun temei legal pentru demersul reclamanţilor de a solicita eliberarea diplomei de licenţă în urma absolvirii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu. “MECTS nu poate elibera către Universitatea “Spiru Haret” formulare de diplome care depăşesc măsura cifrei de şcolarizare raportată de aceasta, neputând elibera asemenea documente fără să respecte normele legale cu aplicare în domeniu”, au precizat reprezentanţii ministerului.
“Având în vedere numărul mare de tipizate solicitate, nerespectarea creditelor pe fiecare spcializare, organizarea de forme de învăţământ care aveau durata mult mai scurtă decât cea legală prevăzută, imposibilitatea evidenţierii numărului de studenţi ce au absolvit studiile, universitatea nu a efectuat nici un demers pentru evaluarea în noile condiţii şi mărirea capacităţii de şcolarizare, organizând astfel «cursuri» fără respectarea prevederilor legale cu unicul scop de a încasa taxe de şcolarizare de la cât mai mulţi «studenţi»”, se arată în răspunsul dat de ministerul Educaţiei
