UPDATE: Contactat telefonic de „7est”, sirianul Ahmed al Deiri a confirmat faptul că a fost mandatat de AGA să vândă SIRAJ-ul, însă nu intenţionează, cel puţin pentru moment, să şi facă acest lucru. „SIRAJ-ul nu este o afacere imobiliară, ci una reală. De aceea, fără o ofertă de cel puţin 8,5 milioane de euro nici nu mă aşez la masa negocierilor”, a mai spus Al Deiri. El a adăugat că a avut oferte în ultima perioadă de la Billa, Lidl sau Profi pe care le-a respins pentru că nu vrea să schimbe profilul şi destinaţia pe care le are SIRAJ-ul.
Pentru a-i linişti probabil pe cei care au spaţii închiriate în complex, Al Deiri a spus că oricum tranzacţia nu se va face acum, pe termen scurt. „Nu se vinde nimic acum. Poate peste un an sau doi, chiar 20 de ani”, a declarat omul de afaceri.
Informaţie trăsnet: sirianul Al Deiri vinde SIRAJ-ul. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost informată de decizia adoptată marţi în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) privind scoaterea la vânzare a tuturor bunurilor SC Siraj AD Impex SA.
Conform raportului, AGEA a aprobat, marţi, scoaterea la vânzare a terenului situat în Iaşi. Bld. Poitiers nr. 14, „cu o suprafaţă din acte de 9.134 metri pătraţi, măsurată 9.338 metri pătraţi, în cotă actuală de 1/1, împreună cu construcţiile situate pe acest teren şi anume spaţiu comercial cu suprafaţă construită de 4.579,36 mp, staţie frigorifică cu suprafaţă construită de 25.400 mp, staţie acumulatori cu suprafaţă construită de 20.000 mp, boxe cu suprafaţă construită de 13.400 mp, depozit cu suprafaţă construită de 24.900 mp, întreg imobilul fiind înscris în Cartea Funciară nr. 129665 a localităţii Iaşi”. Totodată, AGEA a decis că negocierea şi încheierea contractului de vânzare-cumpărare vor fi responsabilitatea directorului general, Ahmad Al Deiri.
La preţul practicat acum pe piaţa imobiliară ieşeană, valoarea totală a complexului comercial ar putea depăşi 6 milioane de euro. Complexul Comercial SIRAJ are de ani buni probleme financiare.
În urmă cu nici două luni, săptămânalul „7est” a prezenta un material legat de modul în care se comercializa marfa la SIRAJ. Iată, integral, ancheta jurnalistică realizată de Iulian Mofteescu.
INFECŢIA DE LA SIRAJ, RAIUL ŞOBOLANILOR
Comerţ de mahala indiană într-un oraş european din secolul 21
Există o complicitate tăcută a autorităţilor: comerţul de la Siraj se desfăşoară în condiţii mizere. Mâncarea luată engros şi care ajunge în toate alimentarele din Iaşi stă cu zilele în praf, în soare şi în bătaia ploii. Oricând poate izbucni un nou incendiu, conform unui asigurator care a spus dezarmant: nu se respectă nicio regulă împotriva incendiilor. Acestea sunt imaginile care descriu dezastrul de la Siraj.
Centrul comercial Siraj înseamnă condiţii mizere, de lumea a treia. E incredibil cum într-un oraş european de secol 21 se pot desfăşura activităţi de comerţ în asemenea condiţii. Produsele alimentare, care ajung în magazinele din Iaşi, sunt aruncate pe jos, pe rampe şi pe scări, în bătaia ploii, a vântului şi a soarelui. În interior, hainele stau alături de produsele alimentare, chimicalele alături de biscuţi, într-o dezordine totală. Afară, în spatele clădirii ce adăposteşte Sirajul, e o mizerie de nedescris: cutii de carton, resturi de ambalaje, haine murdare. La câţiva metri de clădire se află resturile ICRTI, clădirea ce a ars două zile continuu, anul trecut. Mormane de moloz, o imagine apocaliptică. Şi, totuşi, instituţiile statului nu au nicio reacţie. DSP, DSV şi Pompierii n-au nicio obiecţie.
Ca o mahala din Mumbay
În noaptea de 13 spre 14 aprilie, anul trecut, complexul de standuri en-gros ICRTI, alăturat complexului Siraj, de pe Poitiers, a luat foc. A ars două zile şi a produs pagube de ordinul miliardelor. Pe locul ICRTI-ului a rămas acum doar o grămadă imensă de moloz şi fier contorsionat. În imediata apropiere a locului incendiului, la nici un centimetru distanţă, se găseşte ultimul mare complex en-gros al Iaşului care încă seamănă cu o mahala din Mumbay.
Primul lucru care şochează la Siraj este mizeria îngrozitoare, răspândită peste tot. Nu este plin de gunoaie doar în curtea complexului. Pereţii interiori sunt plini de mucegai şi de negreaţă, totul este într-o mare şi generală debandadă. Sunt amestecate metalo-chimice cu haine şi produse alimentare, fie ele şi ambalate. Furculiţele din plastic stau lângă baterii şi telecomenzi, jucăriile printre chiloţi şi becuri şi tot aşa. Cine reuşeşte să-şi păstreze calmul şi iese din interior prin partea din spate a complexului, are parte de şocul vieţii. Imaginea aduce mai degrabă cu vechea groapă de gunoi de la Tomeşti, pentru că actuala groapă sigur este ceva mai curată. Şi asta într-un decor selenar al fostului complex ICRTI.
De la o ţigară
Deşi ICRTI a luat foc de la o ţigară aruncată aiurea şi a ars două zile, la Siraj, în imediata vecinătate, nu s-a învăţat foarte bine această lecţie. Se fumează aproape oriunde, fie că e vorba de comercianţi sau de cumpărători. Afară, pe scări, pe rampe, pe alei, lângă gunoaie. E ca la talcioc. Maşinile de marfă ridică praful de-ţi intră direct în plămâni, fiecare parchează fix unde vrea. Nu ai loc nici să arunci un ac. Dacă s-ar face o simulare de incendiu, o maşină de pompieri abia dacă ar reuşi să intre patru-cinci metri de la poartă.
Haos la depozit
În zona produselor alimentare aruncate pe rampa de încărcare, lucru ce poate fi verificat de orice trecător prin zonă, se găseşte şi un depozit de fructe şi legume. Reporterii 7est au intrat incognito, sub pretextul că ar vrea să cumpere de acolo. Imaginea a fost înfiorătoare: pereţi jegoşi, legume aruncate pe jos, o masă zvârlită într-un colţ, haine ale angajaţilor atârnând peste fructe. Patronul a spus că el respectă toate normele şi că legumele lui sunt numai bune de pus pe masă. N-a reuşit să explice unde este vestiarul angajaţilor, unde se spală aceştia şi nici care este temperatura optimă la care sunt păstrate produsele.
FOTO: Standuri SIRAJ
Norme făcute preş
În definitiv, cum ar trebui să arate Sirajul pentru a îndeplini condiţiile moderne de a face comerţ? Standurile trebuie să fie ceva mai depărtate unul de altul, la 70 de cm unul de celălalt, astfel încât să nu mai existe senzaţia de sufocare. În caz de alertă, pe culoarele înguste din Siraj nici nu se poate ieşi.
Complexul ar trebui să aibă un rezervor de câteva sute de litri de apă, funcţional şi pregătit de utilizare, iar dispersoarele de apă din interior ar trebui să funcţioneze ireproşabil.
Mizeria este atât de adâncă ac
olo încât până şi inspectorii DSP şi DSV se feresc să răspundă la întrebarea “cum de poate fi avizată activitatea?”.
Cum e posibil
Înainte de arestarea sa, fostul prefect de Iaşi, Radu Prisăcaru, începuse o serie de controale cu scopul de a civiliza zona Sirajului şi a ICRTI. Numai că, la scurt timp după aceea, a ajuns în închisoare şi controalele s-au oprit.
Patronul Sirajului, Ahmad Al Deiri se prevalează de o portiţă care-i permite să funcţioneze în actualele condiţii. Orice înseamnă legislaţie în domeniu a apărut după prima zi de funcţionare a Siraj şi spaţiul nu trebuie avizat conform normelor actuale. Cu alte cuvinte, pentru că Siraj este un depozit ridicat în anii ’70, cu normativele de atunci şi cu acest obiect de activitate, vânzarea en-gros, a fost avizat la acea vreme şi nu are nevoie de alte acte. Şi cum comercianţii respectă minimum de condiţii solicitate conform avizării acelui spaţiu, toate instituţiile statului ridică din umeri.
Mahalaua Dharavi din Mumbai
National Geographic a realizat un reportaj cutremurător în mahalaua Dharavi (foto) din oraşul Mumbai, India. Mark Jacobson şi fotograful Jonas Bendiksen au surprins imagini senzaţionale din ceea ce ei au numit cea mai mare mahala a Asiei. Nu ar fi trebuit să cheltuiască o groază de bani ca să călătorească până în India. Pe bani mai puţini ar fi putut avea parte de aproape aceleaşi imagini în Uniunea Europeană, la Iaşi, la Siraj.
Declaraţii Ahmad al Deiri
“Nu depinde de mine că marfa stă pe jos. Aşa vor comercianţii să-şi ţină produsele. Într-adevăr se vede urât, dar n-am ce să le fac”, Ahmad al Deiri, Siraj
“Am castel de apă în curte şi e funcţional”, Ahmad al Deiri, Siraj
„Noi rotim inspectorii, nu avem unul special pentru această zonă. Vă dau informaţii despre situaţia de la Siraj, doar dacă-mi adresaţi în scris întrebările, aşa cum prevede legea”, Elena Silvia Bolohan, purtător de cuvânt ISU Iaşi
