Ţiganii din Ciurea iar au probleme cu legea, pentru o evaziune estimată la peste 20 milioane de euro. Dar nu riscă nimic, nimeni nu face puşcărie şi niciun palat nu este confiscat
Viorica Stănescu a încasat 1,7 milioane de lei şi nu a înregistrat niciun ban în contabilitate. Verigă, alt Stănescu, spune că a schimbat prea mulţi contabili şi nu-şi mai aminteşte numele lor. Gaura: 1,2 milioane de lei. Sunt zeci de dosare în justiţie, însumând zeci de milioane de euro, dar niciun ţigan n-a primit niciun an de închisoare cu executare. Acum, Ciurea a ajuns epicentrul evaziunii din toată Moldova
În timp ce palatele din Ciurea se înalţă ca ciupercile după ploaie, iar averile cresc mai ceva ca Făt Frumos, unii ţigani trăiesc în sărăcie lucie, în cocioabe. Îşi trimit copiii la şcoală doar pentru laptele şi cornul primit de la stat.
Palatele sunt ridicate din munca “cinstită”: evaziune fiscală. Termenul este învăţat din fragedă pruncie de cei mici. “Nu ştiu să scriu şi să citesc, dar am făcut evaziune fiscală de şase miliarde de lei vechi. Am învăţat de la tata”, se laudă un puşti care nu a împlinit 18 ani.
Averea lui Ferdinand
Cel mai bogat dintre ţigani este bulibaşa Ferdinand Stănescu. Singur se laudă că are o avere care se învârte în jurul sumei de 7 milioane de euro, însă pentru bulibaşă sunt un fleac: bani care să încapă într-un buzunar. Ferdinand, alintat şi “Feri”, enumeră o vilă cu 20 de camere, un Audi A7, Volkswagen Touareg, Mercedes, BMW, câte un apartament în Bucureşti, Hunedoara, Braşov, zeci de hectare de livezi în judeţul Vaslui, casă în Austria şi aur în seifuri la BNR.
FOTO: bulibaşa Ferdinand STĂNESCU
Până acum spunea că averea lui e clădită din comerţul cu materiale feroase şi neferoase. Că a început cu angro-ul de tablă şi a continuat cu utilaje grele. Însă de când DIICOT i-a ridicat ginerele la 6 dimineaţă, pentru implicare într-o reţea de evaziune cu zeci de firme din toată ţara, averea lui Ferdinand Stănescu se vede altfel, mai mult în dungile uniformei de penitenciar.
Stăneştii cresc, statul intră la apă
Potrivit ultimului recensământ, în Zanea figurează 223 de palate. Aici, încrengătura familiei Stănescu numără 900 de suflete: sunt fraţi, surori, bunici, unchi, veri ori mătuşi. Stăneştii cei bogaţi au făcut avere din evaziune fiscală, însă nu-i ajută pe cei aflaţi la limita sărăciei, tot din neamul lor.
Pe rolul Tribunalului Iaşi sunt zeci de dosare de evaziune fiscală în care apare numele Stănescu. Majoritatea au prejudiciat statul cu sume de ordinul milioanelor de euro. Pe 4 iunie, Viorica Stănescu a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. Un alt Stănescu, Verigă, este acuzat că a prejudiciat statul cu peste 1,3 milioane de lei. Povestea este trasă la indigo.
FOTO: Palatele ţigăneşti de la Zanea
În februarie 2004, Viorica Stănescu şi-a deschis o firmă a cărui obiect de activitate era comerţul cu ridicata al deşeurilor. În perioada februarie 2004 – iunie 2005 a vândut deşeuri unei firme în valoare de peste 1,5 milioane de lei, însă a uitat să înregistreze 220 de facturi în valoare de peste 1,7 milioane de lei şi alte trei în valoare de 17.000 de lei. A făcut operaţiunea abia în 2007, anul în care şi Fiscul a descoperit un prejudiciu de peste 500.000 de lei.
Verigă Stănescu a prejudiciat statul cu peste 1,2 milioane de lei. Schema este aceeaşi: în perioada 2009-2010 şi-a deschis o firmă cu sediul în Hârlău fără a înregistra veniturile încasate. Este vorba de 17 societăţi comerciale cărora le-a livrat diverse mărfuri.
De vină e „contabila”
Cei doi Stăneşti acuzaţi de evaziune fiscală au folosit aceeaşi apărare: contabilul, al cărui nume nu şi-l mai amintesc, se ocupa de facturi. “O parte din actele contabile le-am dat unei contabile al cărei nume nu-l pot preciza, dar locuieşte în Târgu Neamţ. Nu am mai luat legătura cu contabila respectivă. Nu m-am prezentat la sediul Gărzii Financiare deoarece nu deţin documentele contabile şi ştiu că nu am înregistrat facturile”, este declaraţia lui Verigă Stănescu.
Întrebat de anchetatorii care instrumentează cazul cine s-a ocupat de înregistrarea în contabilitate şi care este numele contabilei, Verigă a răspuns: „Nu am avut permanent acelaşi contabil, fiind o fluctuaţie de contabile în această perioadă. Nu-mi amintesc cum se numesc aceştia”.
Viorica aruncă şi ea pisica în curtea contabilei al cărei nu şi-l aminteşte cum o cheamă: ori „Irina” ori „Airinei” şi este din Roman. În rechizitoriul procurorilor se menţionează faptul că Viorica Stănescu aruncă psiisca peste gard: „A recunoscut că nu a angajat respectiva persoană cu contract de muncă sau convenţie în cadrul societăţii şi nici nu l-a mandatat pentru a ordona operaţiuni de plăţi din contul societăţii”.
A păpat banii şi a scăpat
Avocatul Vioricăi, Gheorghe Potomeanu a cerut clemenţă pentru clienta sa: “Este o persoană în vârstă, bolnavă cronic şi neştiutoare de carte, fără nici o pregătire. A săvârşit faptele din neştiinţă, că nu are antecedente penale, fiind la primul incident cu legea penală. După o perioadă de nouă ani de la săvârşirea faptelor este practic imposibil să se stabilească ce fapte de natură penală a săvârşit Viorica Stănescu”.
În rechizitoriul procurorilor se arată că Viorica a recunoscut faptul că banii care erau în cont i-a folosit pentru a achiziţiona mărfuri de la propriii furnizori sau pentru nevoi personale.
Cum au făcut avere: cu evaziune la greu
FOTO: Interiorul vilei bulibaşei Ferdinand STĂNESCU
– după ’89, Stăneştii controlau comerţul cu materiale feroase şi neferoase din România. Au început cu asociaţiile familiale ce aveau ca profil comerţul cu ridicata de la combinate
– la sfârşitul anilor ’90 şi-au Făcut SRL-uri prin care tranzacţionat fier vechi, lemne, BCA
– a urmat comerţul cu utilaje grele. Le cumpărau de la fabricile din ţară, le recondiţionau şi le vindeau în afara ţării
– din 2000 încoace îşi fac firme ce au ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al deşeurilor. În urma vânzării acestor deşeuri către mai multe firme nu înregistrau în evidenţa contabilă facturile. Astfel, se sustrăgeau de la plata taxelor şi impozitelor, prejudiciind statul cu milioane de euro. După câţiva ani, dizolvă firmele ale căror administratori au fost. În ultimul an, descinderile în palatele Stăneştilor s-au înteţit.
Ginerele bulibaşei, băgat la zdup
Luna trecută, ginerele bulibaşei ţiganilor, Cătălin Stănescu, zis Mihalache a fost ridicat de procurorii DIICOT sub acuzaţia de evaziune
fiscală şi spălare de bani. Anchetatorii susţin că multe dintre documentele fiscale necesare pentru contabilitatea firmelor erau obţinute ilegal prin intermediul unor societăţi fantomă sau care erau înregistrate pe numele unor boschetari. Schimburi ilegale de facturi s-au înregistrat în perioada 2009-2013.
Cu mare tam-tam, bulibaşa şi-a măritat fata cea mică, pe Anişoara. Pentru opulenţă, a chemat şi o televiziune din Bucureşti pentru a filma marele eveniment la care au luat parte 500 de invitaţi. Petrecerea a durat patru zile şi tot atâtea nopţi.
Legea în Zanea: nu dau nimic statului pentru că nu vreau nimic de la stat
Săracii şi bogaţii nu se amestecă în ţigănie. E mare ruşine să ceri alocaţii, dar în 2007 s-au căsătorit 62 de cupluri într-o singură zi, că se dădeau câte 200 de euro de la stat.
Copiii din ţigănie învaţă la şcoala primară din Zanea reabilitată în 2008 cu fonduri PHARE. Aici, doi educatori, trei profesori şi patru învăţători încearcă să-i ţină din scurt pe cei 85 de elevi din ciclul primar şi 40 copii de grădiniţă. În curtea şcolii, puradeii se adună unul câte unul, aleargă, se joacă, ţipă. Fetiţele sunt îmbrăcate cu fuste lungi, unele rujate şi machiate, altele mai săcărăcios îmbrăcate.
Vin la şcoală când se trezesc
FOTO: Şcoala din Zanea
În ţigănie, bogăţia e la ea acasă, la fel şi sărăcia. La şcoală, săracii nu au ce căuta lângă cei bogaţi, iar profesorii ştiu unde să-i aşeze pe fiecare. Părinţii nu sunt interesaţi de educaţia puradeilor. Ca drept dovadă, cei mici sunt aduşi la şcoală de doi învăţători, numiţi, mai nou, meditatori şcolari. “În fiecare dimineaţă ne ducem să îi luăm de acasă. Ei nu ştiu noţiunea timpului. Vin la şcoală când se trezesc. E foarte greu să-i stăpâneşti. Ne ţinem de ei să înveţe pentru că astfel se pierd. Acasă nu-şi fac temele. Reţin doar ce învaţă la şcoală”, spune o învăţătoare.
De fapt, puradeii vin la şcoală dacă sunt ei de acord, şi nu părinţii. Termină patru clase pentru a învăţa să citească, ca mai apoi, la 18 ani, să poată lua carnetul de conducere.
Mai departe de clasa a patra merg băieţii. Fetele nu sunt trimise să studieze de frică să nu fie furate. “Aşa e legea la ei. Se tem ca nu cumva altcineva să le fure fata. Nu au fost înregistrate astfel de cazuri până acum”, ne spune aceeaşi învăţătoare, care predă atât limba romani cât şi limba română.
Nu cresc orătănii
Fetiţele se logodesc din clasa a doua. Cele căsătorite poartă două codiţe împletite şi, după legea ţigănească, nu mai au voie să treacă prin faţa bărbatului. Învaţă să dea cu mopul şi să spele vasele de la vârste fragede. Dacă din neatenţie scapă o lingură sau o furculiţă din mână, păţesc o mare ruşine. “Ţigăncile nu gătesc decât o dată pe zi. Nu au în ogradă păsări sau alte animale. Cumpără găini, porci şi le pregătesc în aceeaşi zi”, ne spune cineva din sat.
Copiii n-au certificat de naştere
Darurile care se dau la o nuntă de ţigani ating ordinul zecilor de mii de lei. În timp ce băiatul trebuie să aibă casă, maşină şi avere, fata trebuie să aibă zestre. “Ei nu au voie să valorifice aurul. Îl folosesc doar pentru a-şi pune dinţi. Fata primeşte de la părinţi salbe din aur. Săptămâna trecută a avut loc o nuntă aici, iar fata a primit salbe din aur în valoare de cel puţin 300.000 de lei”, ne spune un localnic.
Doar 10% dintre romii din Zanea au certificate de naştere. De frica autorităţilor, mama minoră nu trece în certificat numele tatălui.
Cele mai multe căsătorii s-au oficializat la starea civilă în 2007, când statul acorda 200 de euro pentru fiecare cuplu. Atunci s-a căsătorit şi o femeie de 82 de ani, iar într-o singură zi s-au înregistrat 62 de căsătorii. “Cei care primesc ajutor social sunt consideraţi o ruşine în faţa semenilor, la fel şi cei care primesc ajutor pentru căldură, alocaţii ori bani pentru un copil cu handicap”, a precizat alt localnic.
