La UAIC toţi portarii şi toate femeile de serviciu primeau spor de performanţă, de 30%. Pentru a evita prăbuşirea, rectorul taie în carne vie.
Situaţie financiară disperată la Universitatea „Cuza”. Vasile Işan, rectorul instituţiei, a acceptat să explice ce se întâmplă la universitate. Dracul nu e atât de negru pe cât pare, spune Işan, care însă arată cauzele care au dus la prăbuşirea financiară. Un simplu exemplu, din 2008 şi până în 2012 au dispărut 16.000 de studenţi plătitori de taxe. Gaura din buget e de 40 milioane de lei.
„Afirmaţie neinspirată”
Despre falimentul iminent al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) au apărut informaţii încă din toamna anului trecut, dar conducerea instituţiei susţine că sunt doar interpretări nefericite. „A fost o afirmaţie neinspirat formulată pe profesorul Dumitru Oprea, fostul nostru rector. Domnia sa se referea la fondurile structurale de fapt, nu la întreaga situaţie a Universităţii”, susţine rectorul Vasile Işan. Cert este însă că „interpretările nefericite” acuzate de rectorul Işan au la bază un adevăr de necontestat. „Situaţia este grea, dar nu atât de grea precum se spune”, spune Vasile Işan. În momentul de faţă, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, iar conducerea Universităţii anunţă câteva măsuri dure de redresare pe termen scurt.
Mai puţini studenţi
Prima problemă cu care se confruntă Universitatea este cea a salariilor cadrelor didactice. În urmă cu cinci ani, când la Cuza erau aproximativ 45.000 de studenţi, instituţia plătea 1.500 de norme didactice. Acum, când numărul studenţilor a ajuns la 27.000, la Cuza se plătesc 1.800 de norme. Norma didactică reprezintă numărul de ore alocat unui cadru didactic pentru ca acesta să primească un salariu întreg. Cadre didactice titulare sunt 826, iar diferenţa este acoperită cu cadre asociate. „Un cadru didactic poate ţine şi două norme, dar nu toţi fac acest lucru”, spune Vasile Işan. Aşadar, numărul de posturi efectiv plătite a crescut, în timp ce numărul studenţilor s-a redus substanţial.
Insuficient la master
Creşterea numărului de norme didactice are o strânsă legătură şi cu un alt factor care a redus drastic încasările Universităţii „Cuza”. „Programele de master s-au înmulţit. Avem peste 180 de programe de master şi acesta este motivul creşterii numărului de norme. Însă, multe din aceste masterate sunt umaniste şi au coeficientul 1 la finanţare”, explică rectorul de la Cuza. Pentru coeficientul 1, statul alocă 1.597 lei pentru un student, în timp ce în domeniul ştiinţelor finanţarea este substanţială. „Ca medie, noi primim 2.200 lei pentru un student pentru că se compensează cu sumele de la ştiinţe. Necesarul ar fi de 5.000 de lei pentru disciplinele umane şi 7.500 de lei pentru cele reale”, adaugă Işan.
Taxele s-au prăbuşit
Aşadar, înmulţirea disciplinelor socio-umane, combinată cu ierarhizarea unor domenii şi cu clasificarea Universităţii a dus la o altă reducere a sumelor încasate de Cuza. În loc de 86 de milioane de lei, aşteptate de la stat, s-au primit doar 79 milioane de lei. În aceste condiţii, pentru a putea funcţiona, instituţia trebuie să-şi completeze bugetul din surse proprii. Ca principală sursă de venit sunt taxele studenţilor, dar şi aici încasările s-au prăbuşit. În anul 2008, „Cuza” încasa din taxe 65 de milioane de lei. Anul trecut a încasat doar 25 de milioane, adică veniturile s-au redus la aproape o treime. „S-a ajuns aici pentru că a scăzut numărul studenţilor cu taxă. În 2008 aveam 25.000, acum avem 9.300”, dezvăluie Vasile Işan.
Salarii mari
Aşadar, numărul de posturi plătite a crescut, alocarea bugetară s-a redus iar numărul studenţilor cu taxă este la o treime faţă de 2008. În tot acest timp, UAIC trebuie să funcţioneze şi să achite salariile a 2.000 de angajaţi. „Nu pot da cifre, dar media salarială este cea mai mare raportat la celelalte universităţi ieşene”, spune Işan. În 2011, venitul mediu brut lunar al unui profesor universitar era de 12.559 lei. Până acum nu s-au făcut rectificări de salarii, singura măsură impusă de lege fiind aceea că un cadru didactic nu poate să ocupe mai mult de două norme didactice. Adică, practic, să-şi dubleze salariul.
Portarii făceau performanţă
Rectorul de la Cuza susţine că nici informaţiile apărute în media privind tăierile de salarii operate în urmă cu câteva luni nu sunt reale. „Când a apărut Legea salarizării, au fost tăiate foarte multe sporuri ale angajaţilor. Noi avem 700 de persoane care câştigă sub 1.400 de lei brut. Atunci s-a decis să se acorde un spor de 30%, pentru performanţe deosebite în activitate. Ideea era să se menţină veniturile salariaţilor şi acest spor pentru performanţă s-a dat la toată lumea, fie portar sau femeie de serviciu, fie cadru didactic. Acum nu l-am mai dat şi a fost perceput ca o tăiere de salariu, ceea ce nu-i adevărat”, susţine rectorul Işan.
10 milioane euro restanţă
O altă cauză pentru situaţia financiară dificilă de la Cuza o reprezintă programele finanţate din fonduri structurale. Doctorate, postdoctorate sau programe de cercetare efectivă au fost aprobate la finanţare de-a lungul timpului, dar la UAIC n-au mai ajuns banii. „La începutul anului erau 56 milioane de lei restanţe, acum mai sunt vreo 40 de milioane. Sunt programe unde aşteptăm banii de doi ani”, spune Işan. Cele 10 milioane de euro, care trebuiau să vină din fonduri structurale, au fost acoperite în mare parte din fonduri proprii. Restanţe la plată sunt înregistrate, de câteva luni, la bursele postdoctoranzilor. „Sunt universităţi care n-au plătit nicio bursă de mai bine de un an. Noi am tot plătit, chiar dacă am mai avut întârzieri”.
Linie de creditare
O parte din banii plătiţi de UAIC pentru a fi desfăşurate programele cu finanţare europeană provin dintr-o linie de creditare deschisă la BRD Bucureşti. „37 de milioane de lei este linia de creditare, nu credit”, spune Işan. Linia de creditare presupune punerea la dispoziţia instituţiei a sumei respective de bani, din care sunt luate doar sumele considerate necesare. Aşadar, sumele împrumutate sunt doar cele „trase”, nu suma din întreaga linie de creditare. „Dacă eram în faliment, ne punea BRD la dispoziţie o astfel de sumă?”, se întreabă retoric Işan.
Se taie din masterate
Aşadar, cheltuielile Universităţii au tot crescut, în timp ce veniturile s-au diminuat cu câteva zeci de milioane de euro. Pentru a nu risca intrarea cu adevărat în insolvenţă, conducerea UAIC a gândit o serie de măsuri pe termen scurt care vor afecta atât studenţii, cât şi cadrele didactice. Prima măsură vizează reducerea de norme didactice, adică de salarii plătite. „În toamnă va avea loc o ajustare, în special pe mastere. Acum se organizează ani de studiu cu 10 – 15 studenţi. Nu va mai fi posibil, cheltuielile sunt prea mari”, spune Vasile Işan. Aşadar, pe fişa de înscriere la master va fi făcută o menţiune. Dacă specializarea vizată nu atrage minimum 40 de studenţi, nu va fi înfiinţat anul I la respectivul master. Pe aceeaşi fişă de înscriere va exista însă posibilitatea de opţiune pentru un alt master, în cazul în care cel vizat nu se va organiza.
Dilema lui Işan
Acest lucru va duce la reducerea normel
or didactice şi se vizează cu precădere renunţarea la cadrele asociate, adică la cele care nu sunt angajate. În acest moment se caută soluţii pentru reducerea normelor şi la programele de licenţă. „La socio-umane, unde finanţarea e redusă, avem suficienţi studenţi. Deficitele sunt colosale la ştiinţe, dar acolo finanţarea este mai mare şi este adus prestigiu internaţional”, este dilema rectorului Işan. Discipline precum matematica, fizica, chimia sau chiar geologia sunt bine cotate, iar studenţii şi absolvenţii de la UAIC sunt apreciaţi în străinătate.
Cresc normele didactice
O altă măsură care va fi adoptată din toamnă vizează exclusiv personalul didactic din universitate. Un profesor universitar are o normă de 8 ore pe săptămână. Asta înseamnă că respectivul cadru didactic, pentru a-şi primi salariul, trebuie să predea doar 32 de ore pe lună. Se presupune că diferenţa de timp este ocupată cu studiul, cu cercetarea materiei predate. La UAIC, norma didactică va fi mărită. „Vom încărca norma didactică pentru a ajunge la 10 sau chiar 12 ore”, anunţă Işan. Acest lucru înseamnă că profesorul va munci mai mult, pe aceiaşi bani. Încărcarea cu ore a normelor va genera şi reducerea efectivă a normelor.
„Sperăm să atragem studenţi străini, mai ales pe ştiinţe. Internaţionalizarea Universităţii este deja recunoscută, suntem vizibili, am început să intrăm şi noi în topuri”, Vasile Işan, rector UAIC
Probleme mari şi la UPA
Reducerea drastică a numărului de studenţi nu a afectat doar „Cuza”. La Universitatea „Petre Andrei” (UPA), instituţie finanţată din taxele studenţilor, situaţia este şi mai gravă. La începutul acestui an, hotelul „Studis”, unul dintre activele UPA a fost scos la licitaţie în contul unui credit ipotecar de trei milioane de euro. Hotelul fusese cumpărat în 2010 de la omul de afaceri Dănuţ Prisecariu. Vânzarea hotelului UPA a fost contestată de fostul rector, Niculae Niculescu şi alţi 48 de salariaţi.
2008: UAIC – 45.000 de studenţi
2013: UAIC – 27.000 de studenţi
…………………….
2008: „Cuza” încasa din taxe 65 de milioane lei
2012: Încasări din taxe: 25 de milioane lei
…………………….
2008: Studenţi cu taxă – 25.000
2012: Studenţi cu taxă – 9.300