În Valea Adâncă, zonă din partea de sud a Iaşului, se înregistrează cel mai bizar fenomen de extincţie lentă a unui cartier întreg. Peste tot în jurul marilor oraşe s-a construit haotic, fără reţele de canalizare, fără apă curentă şi fără drumuri asfaltate. Mii de case din Valea Adâncă, unul dintre cele mai aglomerate cartiere rezidenţiale din Iaşi, contaminează apa freatică, bazinele de vidanjare nefiind impermeabile. E un proces de otrăvire lentă a unei întregi comunităţi.
Cu 5.000 de case ridicate în ultimii 20 de ani, Miroslava este cea mai populată zonă rezidenţială a Iaşului, aici născându-se practic un nou oraş. Termenul de urbanizare este folosit impropriu, pentru că aspectul vilelor, valorând zeci sau sute de mii de euro, contrastează cu lipsa utilităţilor. Garantat este doar gazul, în rest reţelele de curent electric sunt subdimensionate, iar avariile sunt aproape zilnice, în timp ce apa, canalizarea şi asfaltul lipsesc cu desăvârşire. Fenomenul cel mai grav îl reprezintă infestarea cu nitriţi a pânzei de apă freatică. În zona Valea Adâncă sunt 1.352 de case cu fose septice. Experţii susţin că acestea nu sunt nici pe departe impermeabile, fiind în realitate nişte bazine vidanjabile, dejecţiile pătrunzând lejer în sol.
„Apă este contaminată”
Densitatea foarte mare a caselor din această zonă creează o situaţie unică la nivelul întregului judeţ. Directorul Agenţiei de Protecţia Mediului dă explicaţiile dezastrului: “Acolo nu s-au făcut fose septice în adevăratul sens al cuvântului, sunt doar nişte bazine vidanjabile. Numărul celor care controlează strict deversarea dejecţiilor este foarte mic. Cei mai mulţi au săpat nişte gropi pe care le-au izolat cu ciment sau nici măcar atât. Planşeele au rămas permeabile. Nici nu sunt vidanjate corespunzător, ci odată la doi ani. Riscurile sunt mari pentru că Valea Adâncă are o densitate foarte mare de case şi sigur pânza de apă freatică este contaminată”. Victor Davideanu a spus că pericolul contaminării cu nitriţi în zonele rezidenţiale ale Iaşului, care nu dispun de canalizare, este similar celui din satele patriarhale, unde closetul este în aceeaşi zonă cu locul din care se extrage apa.
Câmp minat
Singurele suburbii care şi-au rezolvat problema cu canalizarea sunt Valea Lupului şi Bârnova. La Valea Adâncă, vilele sunt mari şi înalte, dar dejecţiile tot în sol ajung. Extinderea accelerată a construcţiilor a lăsat Primăria Miroslava cu mult în urmă. Pe sutele de hectare ocupate de case doar câteva străzi, din extremităţi, beneficiază de canalizare. “Am făcut din câţi bani am avut. Proiectul va continua în viitor”, spune Mihai Ivănescu, şeful Biroului de Urbanism.
Locuitorii din cartierul de case ştiu pericolul la care se expun şi mulţi îşi cumpără apă din oraş. Dar tot mai pun în mâncare apă din puţurile proprii sau o folosesc la cafea. O locuitoare de pe culmea dealului spune că aşteaptă de ani de zile canalizarea: “Am şi cedat din teren pentru realizarea reţelei. Normal că ştiu de riscuri, măcar noi suntem pe deal şi dacă am bea apă din fântână n-am fi foarte afectaţi. Dar cei din capătul pantei sunt cei mai expuşi că toată pânza freatică la ei se adună”, afirmă Maria Afloarei, proprietara unei vile din Valea Adâncă.
Altă locuitoare spune că, uneori, foloseşte apa din fântână, atunci când termină bidoanele luate din comerţ şi că ultimele analize le-a făcut în urmă cu 6 – 7 ani. “Erau nitriţi în concentraţie destul de mare, medicii de la Sanepid ne-au interzis să o bem. O să mai fac acum nişte analize”, explică Oana Dănilă.
Valea Adâncă, din partea de sud a Iaşului, e ca un câmp minat, cu 1.352 de focoase otrăvite. Este cel mai bizar fenomen de extincţie lentă a unui cartier întreg.
Nitriţii omoară copiii şi prostesc, la propriu, adulţii
În România, concentraţia maxim admisă de nitriţi în apă este de 50 mg/l, dar în Europa mediile permise sunt cel mult la jumătate. În Marea Britanie, limita maximă este de 18 mg/l. Studiile realizate de cercetători români, în special de geologi, au dus la întocmirea unei hărţi a nitriţilor la nivel naţional, care cuprind în special zonele rurale. Cele mai afectate sunt satele de pe Valea Prutului sau cele din nord-vestul ţării.
Cercetări aprofundate în suburbiile marilor oraşe încă n-au fost realizate pentru că n-au fost considerate necesare. Nitriţii blochează oxigenarea sângelui şi pot provoca moartea subită la bebeluşii până în şase luni în numai 48 de ore. Uneori e suficientă o singură doză de apă cu nitriţi, circa 200 ml. La adulţi, intoxicarea cu nitriţi se recunoaşte prin senzaţia de sufocare, dar un efect extrem de insidios, instalat în timp, este cretinismul, afectarea capacităţii de gândire.
Drumuri fără întoarcere
Suburbiile Iaşului nu au reţele de apă, nu au canalizare şi nici drumuri asfaltate. S-a construit ilegal, nerespectându-se Planul de Urbanism General, iar primarii au închis ochii. Aleile dintre şirurile de case au lăţimea de 3 – 4 m, nepermiţând întoarcerea maşinilor mari. Aici, Pompierii şi ambulanţele SMURD n-ar putea pătrunde. “Străzile ar trebui să aibă lăţimea minimă de 7 m, dar proprietarii n-au cedat din pământul pe care l-au cumpărat”, spune George Carapanu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Iaşi. Cei de la Primăria Miroslava au rezolvat rapid problema: “Sunt drumuri private, rezultate din dezmembrări de terenuri. Noi ne ocupăm doar de asfaltarea drumurilor publice”, afirmă Mihai Ivănescu.
