Ramona Chifan, o tânără profesoară din localitatea ieşeană Ciurea, a devenit extrem de cunoscută, după ce iniţiativa sa, de a da lecţii gratuite online elevilor, a fost mediatizată de un site naţional.
„Dragi elevi, deşi vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap (vă mulţumesc pentru prezenţa de 100% la cele 5 ore de pregătire suplimentară săptămânală, recunosc e o minune) ştiu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră că facebook-ul. (…) Corect este ‘frumoaso!’ nu ‘frumoas-o!’ şi deja ştiţi din melodia lui Krem cine are cratimă”. Aşa începe lecţia de limba română pe care profesoara Ramona Chifan a postat-o pe Facebook pentru elevii de clasa a VIII-a. Contactată de HotNews.ro, Ramona Chifan a declarat că lecţia online „a pornit de la o glumă, pentru că le-am spus că nici în timpul liber nu trebuie să uite aceste reguli de bază ale limbii române”.
Lecţia de pe Facebook de Limba romană
„Dragi elevi,
Deşi vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap (vă mulţumesc pentru prezenţa de 100% la cele 5 ore de pregătire suplimentară săptămânală, recunosc e o minune) ştiu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră că facebook-ul şi ale lui postari. Prin urmare, daţi ‘like’ dacă aţi înţeles şi ‘comm’ dacă aveţi nelămuriri.
Corect este ‘frumoaso!’ nu ‘frumoas-o!’ şi deja ştiţi din melodia lui Krem cine are cratimă.
‘Doar’ se foloseşte cu formă pozitivă a verbului, iar ‘decât’ cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul ‘decât’ se mai foloseşte şi atunci când construim propoziţii comparative de inegalitate. (Antonia este mai deşteaptă decât Inna.)
Atunci când vreţi să fiţi amabili cu doamnele şi/sau domnişoarele, nu vă adresaţi cu ‘dragele mele’. Tocmai le-aţi făcut maşini care scot apă de pe fundul unui râu. Corect este ‘dragile’.
Atunci când planificaţi o ieşire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să spuneţi ‘căutăm locaţie’. Pentru că nu închiriaţi clădirea ca să vă petreceţi restul zilelor acolo, ci beţi doar un suc (nu altceva, sper). ‘Locaţie’ înseamnă spaţiu pentru închiriat.
Corect este ‘Ce faci, păpuşă?’ nu ‘Ce faci, păpuşe?’. ‘A’-ul din final nu este ţărănesc, aşa cum v-aţi fi aşteptat. Sfatul meu este să găsiţi un apelativ ceva mai original (mai spesal) dacă nu vreţi să vi se răspundă cu ‘Bine, păpuşel.’ plus un ghiozdan sau o geantă în cap.
‘Serviciu’ şi nu ‘servici’ – fie că e vorba despre locul unde vă veţi câştiga pâinea (dacă promovaţi examenul de evaluare naţională) sau serviciul de cafea pe care mama îl va arunca în capul vostru, pe lângă alte obiecte avute la îndemână (dacă nu îl promovaţi).
Structura ‘Vizavi de problema discutată anterior…’ poate fi tradusă doar aşa: ‘peste stradă de problema discutată anterior…’. Pentru că ‘vizavi’ nu înseamnă decât ‘peste stradă’, contrar părerii că un cuvânt de origine franceză poate fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu aveţi probleme peste stradă, nu-l folosiţi.
‘Să aibă’ şi nu ‘să aibe’. Ca să nu mai vorbim de şi mai urâciosul ‘să aive’. De asemenea, ‘Vroiam să vă rog să mă învoiţi…’ este greşit. ‘Voiai’ să spui ceva, iar eu voiam să te exprimi corect şi să fii prezent la oră.
Ştiţi momentele alea în care cuvântul pe care îl scrieţi are ca ultimă literă un ‘i’ şi voi nu ştiţi dacă trebuie să stea singur sau să îşi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este ştiinţă.
Pentru a nu fi incult, trebuie să citeşti.
Nu fi nerăbdător, fii precaut.
Nu e important a şti câte postări sunt pe facebook într-o zi, ci este important să ştii lecţiile la limba română.
Verbul ‘a fi’, de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap – ‘A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea’.
Se scrie ‘fii’, cu doi i, numai la:
– imperativ afirmativ: Fii cuminte!
– conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic.
– viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.
În rest e ‘fi’, cu un singur i:
– infinitiv: a fi;
– imperativ negativ: Nu fi obraznic!;
– condiţional prezent: aş fi, ai fi;
– condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
– conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
– viitor: voi fi, vei fi;
– verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinenţa de plural) şi la plural articulat -iii: copil – copii – copiii.
Copiii învaţă cu drag la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este desinenţa de plural, iar al treilea i este articol hotărât).
Structura ‘Aveţi detalii în ataşament’ se regăseşte în aproape toate mail-urile. Există o problemă totuşi: ataşament înseamnă ‘afecţiune (puternică şi durabilă) faţă de cineva sau ceva. – Din fr. attachement.’ Aşa că dacă nu vreţi să includeţi sentimentele în afaceri poate schimbaţi structura în ‘Aveţi detalii în fişierul ataşat’ atunci când vă veţi depune CV-urile.”
Ramona-Elena Chifan este de patru ani profesoară de Limba şi literatura română, precum şi de Limba engleză la Şcoală Gimnazială Ciurea (din comună Ciurea), judeţul Iaşi. Lecţia sa a strâns aproape 2.000 de share-uri şi like-uri pe pagina sa de Facebook.
Contactată de HotNews.ro, Ramona-Elena Chifan a declarat că „elevii învaţă şi de pe internet, pentru că le place să lase comentarii. Însă nicio metodă nu merge fără cealaltă; nu funcţionează e-learning fără profesor şi nici invers. Eu lucrez foarte mult cu elevii mei suplimentar, facem cam 4-5 ore în plus pe săptămână la clasa a VIII-a mai ales. Această postare de pe Facebook a pornit de la o glumă, pentru că le-am spus că nici în timpul liber nu trebuie să uite aceste reguli de bază ale limbii române”.
„Şcoala unde predau este într-o comună de lângă Iaşi, unde situaţia materială a familiilor elevilor este foarte precară. Nu se pune problema să cerem bani pentru pregătirea suplimentară. Noi le dăm cărţi, haine, iar pregătirea este „pro bono”. Fără această pregătire, rezultatele ar fi dezastruoase. Şi asta nu doar la noi în comună. În general, motivaţia copiilor a scăzut, motivaţia extrinsecă a familiilor lor – nu mai vorbesc, copiii sunt debusolaţi, sunt promovate nonvalorile, iar elevii întreabă: de ce trebuie să învăţ, la ce îmi ajută?”, a explicat profesoara pentru HotNews.ro
În ce priveşte subiectele de astăzi de la examenul de Limba şi literatura română, Ramona Chifan a declarat că se aşteaptă la rezultate „nu foarte mari”. „Progrese am făcut cu elevii faţă de cum i-am luat, iar subiectele nu mi s-au părut dificile din perspectiva unui elev de nivel mediu”, a precizat aceasta.
„Singurul punct care le-ar putea ridica dificultăţi elevilor este 5 de la subiectul al II-lea: ‘Transcrie fiecare propoziţie din frază următoare, precizând felul subordonatei: Vom selecta trei texte finaliste care vor fi publicate pe site pentru a putea fi comentate de voi.’ Însă nu cred că anul a
cesta vor fi probleme sau discuţii de genul celor de anul trecut, de la subiectul cu subordonată. Aici lucrurile sunt clare”, este de părere profesoară de Limba şi literatura română de la Şcoală Gimnaziala Ciurea, Iaşi.
