“Moşierul” Aurel Plachinschi se freacă la ochi: 2013 e un an agricol de excepţie, iar profitul depăşeşte orice aşteptări. Pe moşia de 5.000 ha de la Ţigănaşi, producţiile sunt cu 60-70% mai mari decât anul trecut. La fermele lui Placinschi, salariul unui tractorist ajunge la 2.500 de lei, mai mult decât ia un inginer sau un profesor în oraş. S-au făcut peste 6 t de grâu la hectar şi se aşteaptă producţii record şi la porumb. Ponta poate răsufla uşurat: creşterea economică pe 2013 este asigurată.
De la „Atenţie, va fi un an secetos”, cum avertiza ministrul Agriculturii în primăvară s-a ajuns, în doar două luni, la producţii record care nu doar că acoperă profiturile estimate pe 2013, dar pun la loc şi banii pierduţi în seceta profundă de anul trecut. Agriculturii din Iaşi respiră acum uşuraţi când îşi văd lanurile ştiind şi că, în luna august, va ploua. Unul dintre cei mai importanţi agricultori din judeţul Iaşi, Aurel Placinshi, a explicat pentru 7EST ce face din 2013 un an senzaţional pentru producţia agricolă: apa căzută gratis din cer.
Un an excelent
„Nu ştiu dacă nu cumva este mai bun 2013 decât 2011, care a fost un an foarte bun” îşi începe Aurel Placinschi explicaţiile legate de producţia de pe câmp. „Am calculat până acum producţii de cel puţin 6 tone de grâu la hectar, pentru că asta am cules deja, în condiţiile în care în anii normali sunt medii de 3,5 tone. Şi la porumb va fi recoltă zdravănă, şi la floarea soarelui. Avem doar estimări, dar cred că ajungem la 60 sau 70% peste producţiile din anii normali. Asta înseamnă, de exemplu, la porumb boabe 7 tone la hectar sau, la floarea soarelui, peste 2,5 tone la hectar. Neavând recoltele încă, sunt doar estimări. De aceea, nu pot face comparaţia cu 2011, când a fost an bun, dar cred eu că 2013 este peste”, a mai spus Aurel Placinschi.
Peste 6 tone la hectar a obţinut în acest an Aurel Placinschi. Media într-un an obişnuit este de 3,5 t
Secretul? Apă multă
Care este secretul recoltei bogate din acest an? Ploile generoase căzute în mai şi iunie, care au anulat efectele sectei de anul trecut. „A plouat constant şi în cantităţi mari. Asta este diferenţa faţă de alţi ani, când ai ploi la intervale mai mari de timp. Au generat şi o problemă, buruienile, dar folosim erbicide. Acum, sincer să fiu, nu prea mai trebuie apă”, mai spune Placinschi.
Nu toţi agricultorii sunt însă mulţumiţi de apa în exces. „Au fost zone cultivate cu grâu prinse de ploile acelea mari, de 120 de litri pe metru pătrat, care au fost culcate la pământ. Alea nu şi-au mai revenit, pentru că dacă planta are spic şi este strivită de o cădere mare de apă este terminată”, mai spune Placinschi.
Acum avem nevoie de nopţi calde
Dacă până acum a fost nevoie de apă în cantităţi mari, pentru anularea efectelor secetei de anul trecut, agricultorii spun acum că au nevoie de căldură. „Nu ne trebuie însă canicula de pe timp de zi, ci ne trebuie nopţi calde, pentru ca plantele să crească, să se dezvolte frumos. Dacă o să avem parte şi de asta întrecem orice aşteptări”, spune Aurel Placinschi. Până acum, agricultorii nu au de ce se plânge, dar aşteaptă vremea din următoarele săptămâni. „Suntem cu ochii pe prognozele meteo şi pot spune că e de bine”, mai spune Placinschi.
Tot ce vezi cu ochii, de jur împrejur, e pământul lui Placinschi
Irigaţii la scară mare, dar fără fonduri UE, „că sunt greoaie”
De la 300 ha irigate, Placinschi vrea să urce la 1.000 de hectare cu sistem automatizat. Apelează la bănci, pentru că ia banii pe loc.
Pentru că ploile din 2013 sunt doar o întâmplare fericită şi agricultorilor nu le convine să stea la mâna cerului, fermele din zona Ţigănaşi – Probota doresc să investească masiv într-un sistem de irigaţii la scară mare. Investiţiile iniţiale sunt uriaşe, dar ar putea fi recuperate în anii următori prin anularea pierderilor produse de secetă. „Anul trecut pentru noi a fost calamitat. Am avut credite bancare făcute strict pentru a acoperi pagubele produse de lipsa de apă. Nu dorim să mai trecem prin aşa ceva. De aceea facem în zonă un parteneriat pentru a ne face un sistem de irigaţii la scară mare. Acum, societatea noastră are irigate vreo 300 de hectare din 5.000, dar dorim să ajungem la irigaţii pe cel puţin 1.000 de hectare. Nu e în fiecare an ca în 2013, trebuie să ne pregătim”, susţine Placinschi.
Nu mai vrea fonduri nerambursabile
Ultimul program pe fonduri europene accesat de către Agricola Ţigănaşi s-a derulat în 2009 şi a prevăzut achiziţionarea de utilaje agricole. Ulterior, firma nu a mai dorit accesarea unor astfel de programe dintr-un motiv foarte simplu: procedura este greoaie. „Avem nevoie de viteză în domeniul nostru. De aceea am ales după aceea să lucrăm doar cu băncile, pe credit. Avem nevoie de bani, avem cu ce garanta, obţinem creditul imediat. Este puţin mai scump decât un proiect pe fonduri europene dar nu aşteptăm banii nu ştiu cât timp”, ne-a declarat Aurel Placinschi. De aceea sistemul de irigaţii din planul de dezvoltare se va face exclusiv cu investiţii proprii şi cu bani de la bancă.
Aurel Placinschi are 5.000 ha de teren în arendă, 250 de angajaţi şi un profit anual de 1-2 milioane de lei
Cine este Aurel Placinschi
Pământul pe care-l lucrează SC Agricola 96 SA Ţigănaşi a ajuns acum la 5.000 de hectare. Administratorul firmei, Aurel Placinschi, este unul dintre cei mai importanţi agricultori din Iaşi. Lucrează în domeniu din 1974. Ferma actuală este pe teritoriul a două foste CAP-uri şi un IAS. Terenul l-a obţinut de la aproximativ 5.000 de proprietari, în arendă.
Conform datelor de bilanţ, firma condusă de Placinschi are profituri substanţiale. Cifra de afaceri pe 2012 a fost de 13,3 milioane de lei, iar profitul, în an calamitat, de 425.144 de lei. Cu un an înainte, în 2011, cifra de afaceri a fost de 14 milioane de lei, iar profitul de aproape 1,5 milioane de lei. Conform estimărilor pe acest an, profitul va fi mai mare decât în 2011. Dacă vremea ţine în continuare cu agricultorii, profitul din acest an ar putea depăşi două milioane de lei.
Plouă şi în august
Luna august vine cu temperaturi mai mari decât cele normale pentru această perioadă, pe tot teritoriul României. În zona Moldovei, temperaturile medii se vor apropia de 20 grade Celsius, care este cifra mediilor multianuale. Cantităţile lunare de precipitaţii se vor apropia de mediile multianuale din regiunile nordice şi vor fi de aproximativ 80 de litri pe metru pătrat. “Conform datelor meteo pe care le primim, în primele două săptămâni din august va ploua, ceea ce este bine. Clar, nu cred că mai vorbim în 2013 de secetă”, a mai spus Aurel Placinschi.
Spirala profiturilor în agricultură. Preţurile la prima mână
Grâu: 0,6-0,7 lei/kg
Porumb: 0,6-0,65 lei/kg
Orz pentru furaj: 0,6 lei/kg
Grâu pentru panificaţie: 0,85 lei/kg
„Dacă nu-ţi iei jeep din prima, faci bani în agricultură”
7EST: – De la ce suprafeţe în sus se poate discuta de agricultură performantă şi pe profit suficient pentru a asigura un trai decent investitorului din domeniu?
Aurel Placinschi: – Dacă te ocupi de pământ, ai ceva vreme bună şi nu-ţi iei jeep din prima, ai toate şansele să scoţi bani buni. De la 200-300 de hectare de teren compact poţi spera la profituri destul de bune şi la dezvoltare ulterioară. Neapărat pământ compact, pentru că asta îţi asigură cheltuieli mici pentru lucrările pe care le ai de făcut. Problema este că şi poţi pierde tot dacă ai un an prost, cum a fost 2012. Noi am putut acoperi pierderile şi uite că le recuperăm acum, dar sunt alţii prin ţară care nu şi-au mai revenit.
– Cum v-aţi obţinut terenurile compacte pe care le lucraţi acum?
– Prin negociere directă cu toţi cei 5.000 de proprietari al căror pământ îl lucrez. Şi oferind ceea ce sperau: preţul corect. De cele mai multe ori preferă banii pentru suprafeţele pe care ni le pun la dispoziţie. Asta înseamnă echivalentul a 600-700 de kg de grâu.
– Câţi angajaţi aveţi acum la fermă?
– Sunt 250 de angajaţi. Am preferat oameni din comună sau din comunele din jur, pentru care salariile obţinute aici chiar înseamnă ceva. Un agricultor câştigă la noi 1.500 de lei, în medie. Salariile pentru cei calificaţi, gen tractorist, ajung la 2.000 de lei lunar sau chiar mai mult. În felul acesta îi şi stimulez să fie corecţi în relaţia cu mine. Numai că munca în campanie este enorm de multă. Este zi lumină, fără nici o exagerare.
– Profiturile din acest an sunt pe toate ramurile de care vă ocupaţi aici?
– Da. Culmea, avem profit până şi la ferma de vaci. Avem vreo 700 de capete şi, anul trecut, din cauza secetei, am avut pierderi mari produse de preţul mare al furajelor. Ei bine, anul acesta preţul furajelor este mult mai mic şi scoatem bani din ferma de vaci. Principalul client este Dorna, care ne cumpără zilnic şase tone de lapte.
