Filtrele de control împotriva fraudării fondurilor publice au dispărut aproape complet în urma unei legi votate de Parlament. Legea prevede eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru companiile cu capital de stat şi regiile autonome şi creşterea pragului de achiziţii publice (la 30.000 euro) şi lucrări (100.000 euro) fără licitaţii. „Sistemul de achiziţii e complet scăpat de sub control”, susţine un cunoscător al fenomenului, în timp ce Sorin Ioniţă (Forum Expert) arată că s-a dat drumul la strângerea de bani pentru anul electoral.
O analiză a IPP arată că miza este de aproximativ 17 miliarde de euro – volumul achiziţiilor publice din România din 2012. Efecte colaterale ale legii: „castrarea” a două instituţii de control şi verificare, ANRMAP şi CNSC, afirmă HotNews.ro.
Care este miza acestei modificări legislative
Miza relaxării controlului pe piaţa achiziţiilor publice este uriaşă. Volumul pieţei de achiziţii publice din România s-a ridicat, în 2012, la aproximativ 17 miliarde de euro, potrivit unei statistici realizate de Institutul pentru Politici Publice. În perioada 2009-2010, numărul total al firmelor contractante a fost de 20.516. În această perioadă, valoarea totală a contractelor atribuite prin SEAP a fost de 19 miliarde de euro.
Instituţiile cheie cu rol de verificare şi control sunt UCVAP (unitate în cadrul Ministerului Finanţelor), Curtea de Conturi, ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) şi CNSC (Consiliul Naţional de Contestare a Licitaţiilor). ANRMAP a pierdut dreptul de a contesta în instanţă licitaţiile. Guvernul a anunţat în repetate rânduri că intenţionează să desfiinţeze CNSC.
Cum s-a dat drumul la achiziţii fără control
Miza modificărilor legislative făcute de Parlament au fost companiile cu capital de stat şi regiile autonome, adică exact locurile în care se derulează cele mai mari contracte de servicii, bunuri sau lucrări. Cele două tipuri de entităţi nu mai sunt obligate să deruleze proceduri de achiziţii publice, putind încheia contracte fără a fi obligate să organizeze licitaţii conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Ordonanţa de Urgenţă 34 a fost în ultimii ani singura piedică în calea fraudării achiziţiilor publice. Ea a fost adoptată la presiunile Comisiei Europene, care îşi dorea transparenţa în licitaţii. Ea a fost mai mereu ţinta politicienilor şi a clientelei politice, dar până la începutul anului 2013 îşi păstrase principalele prevederi.
Parlamentul a modificat însă esenţa acestei Ordonanţe de Urgenţă în urma unui proces elaborat, care a inclus şi aportul Guvernului Ponta. Procesul a fost explicat aici de Claudia Pîrvoiu. Legea, votată pe 5 iunie, a fost promulgată de preşedintele Băsescu şi publicată pe 28 iunie în Monitorul Oficial.
Ce s-a schimbat
Practic, noile reguli elimină complet transparenţa în achiziţiile publice la companiile cu capital de stat şi regiile autonome şi le face incontrolabile. Noile reguli se aplică unor companii precum Tarom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CFR SA, Poşta Română, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, RADET, etc. – adică exact companiile care au fost permanent în atenţia publică pentru lipsa de transparentă a achiziţiilor. Acum, companiile nu trebuie să se mai supună nici unei reguli privind achiziţiile de bunuri, servicii sau lucrări.
O altă prevedere controversată este şi aceea prin care pragul achiziţiilor publice se ridică de la 15.000 de euro la 30.000 de euro şi plafonul de lucrări de la 50.000 de euro la 100.000 de euro fără licitaţie. Principalii „beneficiari” sunt primarii de localităţi mici şi medii, unde uneori bugetele totale anuale sunt de 100.000 de euro – ceea ce înseamnă că practic nu vor mai exista licitaţii.
De asemenea, Legea votată în Parlament elimina şi dreptul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) de a cere în justiţie anularea unor contracte de achiziţie.
Un efect colateral al legii este şi eliminarea de facto a unui alt filtru important în calea abuzurilor şi fraudelor, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Practic, CNSC nu va mai avea ce să soluţioneze în cazul achiziţiilor făcute de companii de stat sau regii autonome atât timp cât, neexistând o licitaţie, nu vor mai exista nici competitori nemulţumiţi.
De altfel, CNSC a fost permanent ţinta premierului Victor Ponta, care s-a arătat deranjat de activitatea consiliului, acuzându-i activitatea necorespunzătoare. O analiză HotNews.ro a arătat însă contrariul: 98% din deciziile emise de CNSC în 2012 au rămas definitive şi irevocabile. Mai mult, instituţia nu putea fi desfiinţată pentru că Bruxelles-ul o ceruse, iar conducerea incomodă nu putea fi schimbată din cauza statutului legal al instituţiei. În cele din urmă, filtrul CNSC a fost eliminat prin schimbarea regulilor achiziţiilor.
Ce spun specialiştii în achiziţii publice
Violeta Alexandru, director IPP:
- Este a noua modificare operată numai anul acesta asupra cadrului legal aferent achiziţiilor publice şi din păcate neorientată spre creşterea transparenţei şi a credibilităţii sistemului de achiziţie. Prin exceptarea regiilor şi societăţilor comericale cu capital majoritar de stat de la respectarea prevederilor ordonanţei 34, chiar dacă există, până la un punct, o practică europeană de creare a unor reguli distincte pentru unele domenii strategice cum ar fi transportul public, energia, apa şi canalizarea, şi poşta, şi comunicaţiile, face un abuz extinzând nejustificat aria de acoperire la nivelul tuturor regiilor din România. Suma totală a achiziţiilor făcute de regiile publice din România în 2012 este de nu mai puţin de 4,2 miliarde euro, de unde şi miza guvernului de a ţine cât mai mult din aceste achiziţii departe de opinia publică.
- Îngrijorarea opiniei publice legată de consecinţele în termeni de corupţie a creşterii pragului pentru procedurile de achiziţii directe de la 15.000 la 30.000 nu este neapărat justificată în condiţiile în care şi în actualul cadru legal, orice achiziţie indiferent de sumă trebuie, în final, notificata în SEAP. O măsură însă suplimentară trebuie luată pentru întărirea controlului celor care, potenţial, vor avea tendinţa să ocolească cadrul legal împărţind achiziţii de valori mari în loturi cât mai mici ca să se încadreze sub acest plafon”.
Sorin Ioniţă, director ExpertForum:
- Modificările arată că a început pregătirea pentru anul electoral. Clientela politică va avea doar de câştigat, pentru că până acum le-a stat ca un ghimpe în coastă această legislaţie pe achiziţiile publice.
- Chiar dacă vor exista presiuni ale Comisiei Europene ca legislaţia să fie amendată şi să se revină la un moment dat la prevederile din anii trecuţi, vor exista deja suficiente contracte deja acordate fără licitaţii, fără filtre de control.
Un personaj familiarizat cu sistemul achiziţiilor publice a declarat pentru HotNews.ro, sub protecţia anonimatului, că „Sistemul de achiziţii e complet scăpat de sub control”.
„Relaxarea până la dispariţie a regulilor şi castrarea instituţ
iilor de control a fost dorită tot timpul, nu doar acum. Au mai existat încercări, dar abia acum USL a reuşit să distrugă acest sistem. Probabil că vor negocia cu Comisia Europeană şi vor aplica în continuare regulile corecte doar pe contractele din fonduri europene, dar Bruxelles-ul va accepta în cele din urmă regulile noi pe achiziţiile din fonduri naţionale”, mai spune sursa citată.
Istoricul noii Legi
În noiembrie 2012, Guvernul a aprobat OUG 77/2012 privind modificarea OUG 34/2006, introducând o prevedere potrivit căreia printre autorităţile contractante se numără şi „orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deţinut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public”.
În aprilie, Guvernul a aprobat o altă ordonanţa prin care a scos operatorii de transport aerian din rândul autorităţilor contractante. Au rămas celelalte companii, cu excepţia celor de transport aerian, precum Tarom. „La data intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă litera b1) a articolului 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 (…) se modifică, după cum urmează: b1) orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral sau majoritar deţinut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit.a), sau de către un alt organism de drept public, cu excepţia operatorilor din transportul aerian”, anunţa în aprilie Guvernul.
Până la această modificare, litera b1 a articolului 8 cuprindea printre autorităţile contractante „orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deţinut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public”.
Ordonanţa 77 din noiembrie care făcea referire la toate companiile de stat a ajuns în Parlament unde a fost modificată, în sensul că acea literă b1 a articolului 8 a fost abrogată. Deci, nu doar Tarom va fi exceptată de la obligaţia de a atribui contracte prin licitaţii publice.
Legea privind aprobarea OUG 77/2012 cu toate modificările din Parlament a apărut în Monitorul Oficial din 28 iunie. Camera decizională a fost Camera Deputaţilor.
„Este necesară eliminarea prevederilor întrucât încadrarea anumitor regii autonome/companii naționale/societăți comerciale care își desfășoară activitatea pe o piață concurențială în categoria autorităților contractante conduce implicit la aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de OU 34/2006. Astfel, există riscul ca prin aplicarea prevederilor OU 34/2006 activitatea curentă a entității să fie blocată”, se arată în raportul Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, citat de HotNews.ro.
În aprilie, Tarom a fost scoasă de pe lista autorităţilor contractante în urma suspendării de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a licitaţiei organizate de Tarom pentru asigurarea flotei, după o contestaţie depusă de Astra, actualul asigurator.
Premierul Victor Ponta a spus atunci că a ajuns să dea ordonanţe de urgenţă ca să poată Tarom să-şi asigure aeronavele.
„Mâine (n.red. 16 aprilie) adoptăm în şedinţa de Guvern o ordonanţă de urgenţă – am ajuns să dau ordonanţă de urgenţă – ca să scot Tarom de la procedura prevăzută de OG 34 (Ordonanţa de Urgenţă 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publica-n.r.), pentru că Tarom, aşa cum face în fiecare an, trebuie să îşi asigure aeronavele, ca să poată să zboare cu ele. Au făcut procedura, au vrut să semneze contractul cu o firmă, nu ştiu care, după care o altă firmă, evident Astra a domnului Adamescu sau cum îl cheamă, s-a dus la şmecherii de la CNSC care au spus „Nu, domne’, se suspendă până nu câştiga Astra”. Şi ne trezim săptămâna viitoare că aeronavele Tarom trebuie să stea la sol şi nu mai zboară”, a spus Ponta la B1 TV.
„Şi atunci eu vin printr-o ordonanţă de urgenţă, pentru că afacerile celor de la CNSC nu pot fi tulburate de nimeni, că sar Bruxellesul şi HotNews, şi trebuie să dau OUG ca Tarom să funcţioneze”, a adăugat el.
„Până la urmă chiar cred că o să schimb legislaţia, or să ţipe, or să se lege la Comisia Europeană de poartă, dar sunt nouă luni de când stau după domnii ăştia, şmecherii ăştia puşi de PDL, care până nu câştiga cine vor ei nu dau drumul”, a mai spus Ponta, arată sursa citată.
