O poezie scrisă de Nicolae Ceaușescu a fost descoperită în arhive. Poezia, descoperită de un jurnalist al publicaţiei Adevărul, nu are titlu și nici nu e semnată, însă după grafie şi fondul documentar de arhivare în care a fost găsită, este în mod categoric creaţia lui Ceaușescu.
După `89, în politica românească au fost câteva cazuri de pasionați de poezie. Nu vorbim de consacrați, precum Adrian Păunescu, ci de cei care au preferat să păstreze discreția de câte ori au fost nevoiți să vorbească despre această pasiune sau alții care au compus în tinerețe. Iată câțiva politicieni poeți mai mult sau mai puțin profesioniști:
Varujan Vosganian. Senatorul este de profesie economist, autor a peste 500 de studii și articole de specialitate, dar și poet. Debutul literar a fost în anul 1984. Poezia sa a fost tradusă în mai multe limbi și a „constituit textul unor piese muzicale de factură simfonică”.
Setea
Apa era atât de subțire
încât mi se scurgea printre degete
oricât de mult le-aș fi strâns
la picioarele mele nisipul o soarbe
Setea lui e așijderea nesfârșită
ca și a mea
Îmi ling mâinile ude așa cum
lupoaica își linge puii
nedezmeticiti
Simt gustul trupului tău
după setea rămasă în palmă,
așa cum gramatici de demult
scriau altminteri istoria
după urmele cailor.
Markó Béla. Politicianul UDMR, fost profesor de maghiară-franceză, a publicat peste 20 de volume de poezii. De fiecare dată când e întrebat despre pasiunea sa spune că „poezia și politica nu sunt două meniri compatibile”. În 2001, pe vremea în care Adrian Năstase era prim ministru, într-o conferință de presă, a început să recite din poezia „Răzbunarea lui Don Quijote”, a lui Marko Bela: „Aștept să i se curme vântul/ Și îi vin de hac acestei mori”.
Valeriu Stoica. Unul dintre liderii PDL, fost ministru al Justiției, licențiat în drept, este un mare pasionat de poezie. Spune că a moștenit talentul de la mama sa și caută prin poezie să înțeleagă „ordinea mai profundă a lumii”, după cum a precizat într-un articol pentru Adevărul. Însă singurul său volum s-a numit „Istorii duminicale”, a fost într-o ediție limitată și a fost împărțit între prieteni.
Treieriș
Cât aerul pe arii mai cântă în pendule,
La gurile batozei să m-aşteptaţi cu jind
şi încărcaţi cu sacii, să aduceţi în pătule,
Poemele nescrise atâţia ani la rând.
Să măcinaţi la moară, nu mai târziu de mâine,
Doar câteva cuvinte, iar ţestul suferind
Să-l dezgropaţi din tainiţi, să coaceţi noua pâine
şi numai cu vin roşu să o stropiţi în gând.
Când lacome batoze îmi vor zdrobi o coastă
În care stai închisă, în spicul cel mai plin,
Iubita mea, de mine te vei desprinde castă,
Primind în dar grădina şi-un şarpe mai puţin.
Nicușor Păduraru. Politicianul ex-PDL, fost prefect de Iași, specializat în inginerie, a fost remarcat în lumea poeziei prin volumul „Creionul de nuc”. Pasiunea sa pentru poezie spune că a fost tratată cu ironie de adversarii politici și de multe ori ridiculizată.
Ardeau cărţile
Ardeau cărţile
şi se făcea că ardeau cărţile
şi câinii cuvintelor muşcau
flăcările cu ciuda
şi se făcea că trupul meu
mistuit de dorinţă
se transforma uşor în cenuşă
şi desena hieroglific
umbrele morţii
se facea că nu mai eram eu însumi
şi doar el
Cuvântul
plutea fierbinte deasupra cărţilor arse.
Depunere
cortine căzute
aşteaptă flămânde
paşii trişti
palmele cuvintele
praful din mine
undeva timpul îşi ronţăie liniştit
secundele crude
o sală pustie
atât
Traian Băsescu. În luna octombrie 2009, invitat la emisiunea de televiziune Divertis, Traian Băsescu a lăcrimat intonând o poezie pe care a scris-o pe mare, când se afla într-o croazieră pe Bricul Mircea.
Mama
Deasupră-ţi cerul se înalţă
Şi de pe el, privesc în jos
Sute de stele ce-l admiră
Pe bravul om prietenos
Iar după luni de mers pe-ntinderea albastră
Întors din nou pe ţărmul tău iubit
Ai alergat grăbit spre casă
Să vezi iar chipul mamei fericit
Casa era pustie şi cernită
Şi am plecat în cer (?!), spre cimitir
Ca să aşez în ţărna încă proaspăt răvăşită
Un trandafir, trei lacrimi şi-un sărut
La capul mamei ce murise tristă
Cu gândul la copilul ce-a crescut.
Radu Vasile. Fost premier al României, politicianul a surprins pe toată lumea când a descoperit latura sa de poet. De profesie economist, acesta a publicat primul volum de poezie în 1999, „Echilibru în toate”, sub pseudonimul Radu Mischie. Toate poeziile le scrisese în 1988.
Instalatorul
A stat el (instalatorul) în baie
reparînd
preţ de o săptămînă
Timp în care
Noi
neavînd nimic de pierdut,
Ne-am format o nouă speranţă
Despre cum va fi
Cînd apa va curge.
(Sursa:Yahoo! News)