Fiecare naţie are marile sale valori, iar România are o mulţime de personalităţi cu care poate să se mândrească. Astăzi, cunoaştem şase dintre aceşti mari români, ale căror realizări au trecut graniţele ţării.
1. George Emil Palade este singurul român care a câştigat Premiul Nobel (1974). Conaţionalul nostru este considerat părintele biologiei celulare moderne. Fostul preşedinte american Ronald Reagan i-a acordat românului Medalia Naţională pentru Ştiinţă, în anul 1986.
Marea reuşită a cercetărilor lui George Emil Palade a fost explicarea mecanismului celular al producției de proteine.
Savantul român s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani, în anul 2008.
2. Henri Coandă a fost unul dintre acei mari savanţi ai lumii care nu se pot rezuma la o singură arie de activitate. A fost unul dintre primii aviatori care au zburat cu un avion cu reacţie, a proiectat clădiri, a inventat instalaţii revoluţionare de transport şi de desalinizare a apei şi a studiat cele mai pure ape de pe planetă.
Fiu al unui fost premier al României (Constantin Coandă, tatăl savantului, a fost prim-ministru în anul unirii, 1918), Coandă a fost omul care a construit, în Golful Persic, primul rezervor de beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.
Un efect din fizică poartă şi astăzi numele marelui savant român. Atunci când a zburat cu avionul cu reacţie, Coandă a observat că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani de studii ale lui și ale altor savanți inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.
Henri Coandă a murit în 1972, la vârsta de 86 de ani.
3. Ana Aslan este una dintre cele mai mari figuri feminine din istoria României. Medic român în gerontologie, Aslan a inventat mai întâi un produs Gerovital, „leac” anti-bătrânire ce avea să fie folosit de personalităţi ca Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas sau Salvador Dali. Produsul inventat în 1952 a fost brevetat în peste 30 de ţări, iar Ana Aslan şi-a continuat studiile şi a lansat, în 1980, alături de farmacista Elena Polovrăgeanu, un nou remediu-minune, care îi şi poartă numele: Aslavital.
În ciuda reclamei pe care o făcea cercetării româneşti, Ana Aslan nu era printre preferatele regimului comunist.
„Va fi greu pentru institut şi pentru dumneata, după ce nu voi mai fi eu. Vor folosi cele mai diabolice metode, în numele partidului. […] Pentru orice există o soluţie, numai sistemul ăsta pare veşnic”, spunea Aslan cu doar trei luni înainte de moarte, memorii publicate de medicul Mircea Dumitru, confident al Profesoarei, în cartea „Ana Aslan şi timpul său: o luptă de idei”.
Ana Aslan a murit în 1988, la vârsta de 91 de ani.
4. Emil Racoviţă este românul care a descoperit balena cu cioc, dar aceast nu este nici pe departe cea mai mare realizare a carierei sale. La început fascinat de lumea oceanelor, Racoviţă avea să renunţe la această pasiune pentru a se dedica în totalitate uneia care l-a fascinat mult mai mult: biospeologia. A studiat mii de organisme care îşi duceau viaţa în peşteri şi a înfiinţat, la Cluj, primul institut speologic din lume. Dacă, astăzi, mulţi dintre cei mai buni cercetători români profesează în străinătate, în 1920 Racoviţă reuşea să aducă la institutul său clujean doi mari cercetători francezi şi unul elveţian.
Emil Racoviţă a murit în 1947, la vârsta de 79 de ani.
5. Nadia Comăneci este cel mai reprezentativ sportiv român al tuturor timpurilor. De cinci ori medaliată cu aur la Jocurile Olimpice (trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz la Montreal 1975 şi două medalii de aur şi două de argint la Moscova 1980), Nadia este prima gimnastă din epoca modernă a gimnasticii care a primit nota maximă în acest sport, 10.
Nadia Comăneci este şi primul sportiv român inclus în International Gymnastics Hall of Fame.
Nadia Comăneci trăieşte acum în Statele Unite, fiind căsătorită cu un fost sportiv american. Are 51 de ani şi este mama unui băieţel.
6. Nicolae Paulescu este savantul român care a descoperit substanţa capabilă să reducă temporar nivelului glicemiei, numită astăzi de noi insulină. Paulescu a numit această substanţă pancreină şi a realizat importantul său rol în 1916, când a injectat substanţa în jugulara unor câini diabetici şi a observat faptul că glicemia lor a revenit, temporar, la niveluri normale.
Numai că, în mijlocul descoperirilor sale, Paulescu a fost chemat să se alăture forţelor armate ale ţării, 1916 fiind chiar anul intrării ţării noastre în Primul Război Mondial.
În 1921, o echipă de medici canadieni a studiat şi a brevetat produsul numit „insulină”, nimic altceva decât pancreina lui Paulescu. Ulterior, s-a dovedit că oamenii de ştiinţă canadieni aveau cunoştinţă de cercetările lui Paulescu.
Cert este că, în 1921, canadianul James B. Collip a fost primul care a demonstrat că un extract pancreativ este eficient în tratamentul diabetului la om. Pentru descoperirea insulinei, echipa din Canada a fost recompensată cu Premiul Nobel, în anul 1923.
Pe lângă rolul său în descoperirea insulinei, Paulescu este omul unor imense premiere în medicină. De exemplu, în 1897, Paulescu a fost cel care a demonstrat că coagularea sângelui obținut din vena suprahepatică se face aproximativ în același timp cu coagularea sângelui obținut din vena portă sau din venele periferice, contrazicând cunoştinţele generale ale lumii medicale din acea vreme.
Dincolo de fabuloasa sa cercetare medicală, Paulescu a fost un om destul de controversat, din cauza antisemitismului şi a susţinerii extremei drepte. În 1922, Paulescu înfiinţa primul partid din Europa care a adoptat zvastica drept simbol oficial. A murit în 1931, la vârsta de 61 de ani.
(Sursa: Yahoo!News)
