Asociaţia Cele mai Frumoase Sate din România (AFSR) a organizat un concurs pentru a stabili care sunt cele mai atrăgătoare locuri din ţară anul acesta. „Obiectivul Turistic al Anului 2013 în România” a stabilit câştigător un loc din Munţii Maramureşului. Este vorba de celebra Mocăniţă de pe Vaser. Nominalizările nu au fost făcute la voia întâmplării, ci chiar de autorităţi. Preşedintele AFSR, Nicolae Marghiol, a trimis invitaţii către diferite instituţii publice de profil din ţară pentru a face nominalizări.
În total au fost 51 de locuri nominalizate din 14 judeţe, iar jurizarea s-a făcut de către reprezentanţi ai judeţelor implicate, la care s-au adăugat bloguri specializate şi membri AFSR. Iată cum arată nominalizările pe care le-au făcut autorităţile pentru obiectivele turistice ale anului 2013:
Castelul Karoly. Obiectiv propus de CJ Satu Mare. Fost centru al comitatului Satu Mare, oraşul Carei, a avut timp de mai multe secole, un rol decisiv în regiune. Garantul acestui rol a fost familia Karolyi, a cărei activitate şi influenţă se manifestau dincolo de hotarele oraşului sau ale regiunii. Bazele actualului castel au fost puse în 1482, când Karolyi Lancz Laszlo şi-a construit o rezindeţă de piatră. Cetatea a avut un rol important şi în timpul luptelor lui Francisc Rakoczi al II-lea împotriva Habsburgilor, fiind şi locul unde s-a semnat tratatul de pace din 1711. A fost reconstruit în stil baroc la sfârşitul secolului al XVIII lea. În secolul al XIX-lea a fost transformat în stil neogotic, obţinând caracaterul de azi.
Muzeul Ţării Oaşului. Obiectiv propus de CJ Satu Mare. Muzeul este în aer liber în Negreşti-Oaș. Amplasarea celor 11 case a urmărit să creeze sugestia de sat risipit, tip reprezentativ pentru zona Oaşului. Remarcabile sunt cele două şuri din Gherţa Mare şi Gherţa Mică, poiata pentru oi din Bixad, cele 5 tipuri de coteţe pentru păsări şi animale, cuptorul, atelierul de fierărie şi troiţa din Moişeni.
Rezervaţia Tinovul Mare. Obiectiv propus de Primăria Poiana Stampei, Suceava. Are o suprafaţă de 675,11 hectare şi e cea mai întinsă rezervaţie naturală de turbă din ţară. Situl are aspect de tundră de tip siberian, vegetând în condiţii staionale într-o mlaştină de turbă oligotrofă. Este situată în Depresiunea Dornelor.
Casa Muzeu Poiana Stampei. Obiectiv propus de Primăria Poiana Stampei, Suceava. În prima cameră se află soba cu vatră şi prispă, cu blidar şi cu alte obiecte care oferă căldura primitoare şi pregătirea mesei. În camera destinată spaţiului de odihnă se află patul, dar şi stativele la care gospodina ţesea haine pentru soţi şi copii. Camera de oaspeţi are pat, o laiţă şi masă.
Mănăstirea Probota. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. A fost ctitorită de Petru Rareş între 1530 şi 1550. La exterior Biserica Sfântul Nicolae are formă de navă, iar pictura care datează din 1532, restaurată în 1844 şi 1990, sub egida UNESCO, impresionează prin manieră de execuţie, cât şi prin programul iconografic.
Muzeul de Artă Suceava. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni a fost înfiinţat în 1974. Cuprinde cea mai reprezentativă creaţie a sculptorului Ion Irimescu, totalizând peste 300 de sculpturi și 1000 de desene.
Chilia lui Daniil Sihastru. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. Se află la aproximativ un kilometru de Mănăstirea Putna. Este o grotă săpată în stâncă, pe valea pârâului Viţău, în care a trăit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul.
Pasul Ciumârna. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. Este situat la 1.100 de metri altitudine şi face legătura dintre Valea Moldoviţei şi Podişul Sucevei. În acest pas există Monumentul Drumarilor, „Palma”, care a fost ridicat în urma construirii drumului dintre Sadova şi Rădăuţi. A fost un drum foarte greu de construit.
Atelierul de ceramică neagră Marginea. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. Tehnica realizării vaselor este aceeaşi folosită acum sute de ani, adaptată vremurilor noastre. Culoarea cenuşie sau neagră este dată de arderea fără oxigen. Tehnica de decorare este pentru toate vasele cea tradiţională.
Mocăniţa de la Moldoviţa. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. Este o atracţie pentru turismul bucovinean. Turiştii pot parcurge o distanţă de aproximativ 3,6 kilometri în vagoane de epocă şi locomotivă cu abur, un traseu care să aducă parfumul vremurilor de altădată.
Complexul de agrement „Ariniş” – Gura Humorului. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. Cuprinde o pârtie de schi de 1478 de metri, dotată cu telescaun şi cinci tunuri de zăpadă. Mai există două săli polivalente de sport, o piscină acoperită de dimensiuni olimpice, unde există şi o şcoală de înot. De asemenea au mai fost consturite un patinoar natural, terenuri de baschet, handbal, volei, tenis sau mini fotbal.
Parcul de aventuri Escalada – Gura Humorului. Obiectiv propus de CNIPT Suceava. Există şase trasee, de la cele mai uşoare până la cele mai grele, în zona de agrement din Parcul Ariniş Gura Humorului. Se pot face căţărări, tiroliană şi diverse alte zone de aventuri.
Codrul Secular Giumalău. Obiectiv propus de Primăria Pojorâta, Suceava. Rezervaţia naturală are o suprafaţă de 309,50 de hectare. Adăposteşte o mare viarietate de floră şi faună specifică Merdionalilor, există păduri acidofile, şisturi calcaroase, versanţi stâncoşi, păduri dacice de fag.
Drumul brânzei – Sibiu. Obiectiv propus de CJ Sibiu. Puteţi descoperi lumea pastorală din Mărginimea Sibiului, cu sate tradiţionale de munte şi un ritm de viaţă domol. Păstoritul a rămas ocupaţie tradiţională în această zonă. Din fiecare sat se desprind cărări de munte care leagă vatra satului de colibele de vară şi de stâne.
Abaţia cisterciană de la Cârţa. Obiectiv propus de CJ Sibiu. În anii 1205 – 1206 a sosit în această parte a Transilvaniei un grup de călugări cistercieni veniţi de la Igriş, Timiş, singura mănăstire de acest gen din România. Nu departe de localitate Cârţa pe malul stâng al Oltului au ridicat o construcţie simplă de lemn, iar mai târziu, cu pietrari din Franţa, au ridicat o construcţie gotică. Această construcţie a avut rol iniţiator în arhitectura bisericilor fortificate din Transilvania.
Muzeul Cetate din Axente Sever. Obiectiv propus de CJ Sibiu. Prin intermediul machetelor, hărţilor şi exponatelor sale, uzeul, amenajat în incinta bisericii fortificate, prezintă povestea coloniştilor saşi stabiliţi în aceste părţi ale Transilvaniei.
Grupurile de instalaţii hidraulice tradiţionale din satele Sârbi- Călineşti. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. Sunt unice pe plan european, ingenioase şi au un farmec aparte.
Biserica de lemn Rogoz – Maramureş. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. Face parte din patrimoniul UNESO pentru elemente arhitecturale neîntâlnite la alte biserici din zonă, pictură valoroasă şi foarte bine conservată.
Biserica de lemn din Budeşti – Maramureş. Obiectiv propus de Cent
rul Judeţean Info Turistica Maramureş. Şi aceasta face parte din patrimoniul UNESCO. Biserica păstrează cămaşa de zale şi coiful haiducului Pintea Viteazu alături de valoroase picturi şi icoane pe sticlă şi lemn . A fost ridicată în 1643 şi este închinată Sfântului Nicolae.
Muzeul Ţărăncii Române, Dragomireşti – Maramureş. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. A fost deschis în 2001 şi funcţionează într-o casă ţărănească specifică zonei Maramureşului. Este dedicat ţărăncii române şi cuprinde o colecţie de obiecte casnice, unelte, elemente decorative, costume populare.
Creasta Cocoşului, Breb – Maramureş. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. Are un aspect unic, înfăţişându-se sub forma unui şir de stânci ascuţite, ca o lamă zimţată. Este o rezervaţie naturală situată în munţii Gutâi şi protejează un rest de crater vulcanic vechi de nouă milioane de ani.
Drumul moştenirii maramureşene, drumul verde. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. Puteţi descoperi viaţa sălbatică, tradiţiile şi dintre cele mai frumoase locuri ale Maramureşului.
Drumul bisericilor din lem – Maramureş. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. Este un circuit de opt biserici frumoase de lemn, care sunt cuprinse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Defileul Lăpuşului – Maramureş. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. Apele râului Lăpuş au modelat relieful în zonă, iar drumeţii au posibilitatea de a admira cascare, peşteri, cataracte, zone de tip canion, stâncării sau puncte de belvedere.
Mocăniţa de pe Vaser – Maramureş. Obiectiv propus de Centrul Judeţean Info Turistica Maramureş. Acest traseu este ultimul pe cale derată firestieră care funcţionează cu abur. Peisajele din drumul acestui traseu sunt extraordinar de frumoase. Distanţa parcursă este de 60 de kilometri.
Cascada La Blide – comuna Runcu. Obiectiv propus de comuna Runcu, Dâmboviţa. Este o apă care se revarsă într-un pârâu mai mare. Căderea dintr-un „blid” în altul poate fi denumită „minicascadă”.
Rezervaţia Stejarii Multiseculari de la Breite. Obiectiv propus de Primăria Municipiului Sighişoara. La Sighişoara se află cel mai mare, reprezentativ şi bine conservat habitat de pajişte împădurită cu goruni şi stejari multiseculari din centrul şi estul Europei.
Tramvaiul de la Răşinari. Obiectiv propus de Primăria Răşinari, judeţul Sibiu. Traseul datează încă din anul 1948. Leagă comuna Răşinari de Sibiu printr-un cadru mirific din pădurea Dumbrava.
Canionul 7 Scări – Braşov. Obiectiv propus de Roxana Niculescu. Canionul este format din apele pârâului Şipoaia şi are o lungime de 160 de metri, aflându-se la o altitudine de 1100 – 1200 de metri. Canionul reprezintă de fapt nişte chei săpate în calcar. Traseul este amenajat cu scări metalice şi podeţe.
Cascada La Chiletoare – Moeciu. Obiectiv propus de ANTREC Braşov. Rezervaţie biogeologică aflată pe drumul ce uneşte Moieciu de Jos cu Moieciu de Sus. Pe malul Pârâului Turcu ţâşnesc din perete două fire de apă care se revarsă în cascade de 15 – 20 de metri.
Peştera Valea Cetăţii – Râşnov. Obiectiv propus de ANTREC Braşov. Este localizată pe povârnişul vestic al Masivului Postăvaru, în bazinului Ţării Bârsei, la 3,5 kilometri distanţă de Râşnov. A fost desemnată arie naturală protejată.
Parcul Dendrologic Dofteana – Bacău. Obiectiv propus de Primăria Comunei Dofteana. Constituie o colecţie ştiinţifică dendrologico – silviculturală formată din peste 660 de specii varietăţi de arbori, ce se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare.
Platoul Medlic – Buzău. Obiectiv propus de Primăria Mânzăleşti. Este o arie naturală protejată mixtă (geologică, speologică, zoologică şi botanică) şi se află la o distanţă de circa 60 de kilometri de Buzău. Sunt întâlnite forme de relief variate, rezultate din dizolvarea sării la suprafaţă sau la mică adâcime.
Stâlpul lui Vodă – Vama. Obiectiv propus de Primăria Comunei Vama – Suceava. Monumentul a fost ridicat în anul 1717 de Mihail Racoviţă. E o coloană de gresie poroasă înaltă de patru metri şi are o inscripţie românească cu litere chirilice, comemorând expediţia Domnului Moldovei Mihail Racoviţă în Ardeal, când armata imperială habsburgică, în război cu Poarta Otomană, a năvălit în Moldova, dar a fost înfrântă.
Muzeul Oului – Vama. Obiectiv propus de Primăria Comunei Vama – Suceava. Aici există o varietate de ouă încondeiate, o poveste a acestei tradiţii.
Rezervaţia Valea Fagilor – Munţii Măcin. Obiectiv propus de Consiliul Judeţean Tulcea. Este una dintre cele mai vechi şi interesante din ţara noastră. Aici e prezenţa unică a fagului tauric ce prezintă caractere intermediare între fagul autohton şi fagul oriental şi a florei de subarboret, unică în Dobrogea, asemănătoare făgetelor din Crimeea.
Casa Avramide – Tulcea. Obiectiv propus de Consiliul Judeţean Tulcea. Este una dintre clădirile reprezentative pentru Tulcea. A fost construită la finele secolului al XIX –lea de Alexe Avramide, un prosper întreprinzător local.
Mănăstirea Stipoc – Delta Dunării. Obiectiv propus de Consiliul Judeţean Tulcea. Lăcaşu este alcătuit dintr-o bisericuţă mică de lemn, construit în stil moldovenesc, câteva chilii şi trapeza, locul în care se serveşte masa, o grădină, chiar şi o mică seră.
Muzeul de Etnografie Reghin. Obiectiv propus de Primăria Municipiul Reghin. Este organizat din dorinţa de a valorifica expoziţional monumente de arhitectură, instalaţii tehnice şi obiecte de artă populară. Muzeul îşi are începuturile în 1960.
Labirintul Poveştilor – Drăguş. Obiectiv propus de Primăria Comunei Drăguş. Este întins pe o suprafaţă de trei hectare. În zona de agrement de la marginea satului, labirintul constă într-o reţea de alei, trei piaţete şi o piaţă circulară amenajată în interiorul unui lan de porumb.
Valea Zimbrilor – Braşov. Obiectiv propus de Primăria Comunei Vama Buzăului.
Peştera Câmpenească – Bihor. Obiectiv propuse de Primăria Cărpinet. Se află la o distanţă de aproximativ 100 – 150 de metri de ultima casă din Izbuc. Apele Văii Pampărălui, după ce vin de la Călugări şi străbat satul Izbuc, cotesc brusc şi se prăvălesc de la o înălţime de 35 de metri spre imensa gură a peşterii.
Lacul Învârtita – Nucşoara, Argeş. Obiectiv propus de Primăria Comunei Nucşoara. Lacul este format pe ghips, fiind singurul de acest gen cunoscut în ţară şi are o suprafaţă de 2,2 hectare şi o adâncime maximă de 5 metri.
Mănăstirea Corbii de Piatră. Obiectiv propus de Primăria comunei Corbi, Argeş. Biserica mănăstirii este săpată în stâncă. Lângă biserică, săpată tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese, un spaţiu dălţuit, despre care tradiţia spune că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber.
Pădurea Hagieni – Constanţa. Obiectiv propus de Primăria Comunei Limanu. Uimeşte prin diversitatea peisajului, atât de diferit de cel litoral. Sunt bălţi cu vegetaţie acvatic
ă şi palustră, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar.
Biserica Fortificată Bazna. Obiectiv propus de primăria Comunei Bazna – Sibiu. A fost construită în secolul XV de către comunitatea săsească din localitate. După 1300 a aparţinut Scaunului Mediaş ca sat liber.
Peştera Polovragi. Obiectiv propus de Primăria Comunei Polovragi – Gorj. Se regăseşte în Munţii Parâng, pe malul stâng al Olteţului, la o altititudine de 670 de metri şi la 20 de metri înălţime faţă de talvegul râului.
Biserica Fortificată Cincu. Obiectiv propus de Primăria comunei Cincu – Braşov. Este una dintre cele mai mari bazilici romane situate într-o localitate săsească din România.
Poiana Narciselor de la Vlad. Obiectiv propus de Primăria Comunei Şercaia – Braşov. Este singura rezervaţie de profil din Europa, narcisele fiind cât vezi cu ochii.
Biserica Rupestră – Şinca Veche. Obiectiv propus de ANTREC Braşov. Mănăstirea este aşezată la poalele Munţilor Făgăraş şi Perşani. A fost acoperită cu bârne peste care s-a aşezat o folie care împiedică intrarea apei în grotă. Există şi o clopotniţă naturală, făcută tot în stâncă.
Cetatea Poenari. Obiectiv propus de Primăria Comunei Arefu. Are numele după un sat vecin, pe care îl întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV – XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII- XVIII.
(Sursa: Yahoo!News)
