România are 17 arii protejate declarate parcuri naturale între 2000 şi 2010 şi înființate începând cu 1963. Deşi cele mai multe sunt concentrate în centrul şi sud-vestul țării, trei dintre cele mai frumoase şi mai valoroase parcuri naturale ale României se află pe teritoriul Moldovei.
Parcul Natural Vânători-Neamț
Situat pe versantul estic al Munților Stânișoarei, în nordul județului Neamț, şi întinzându-se pe 30.818 hectare, Parcul Natural Vânători-Neamț cuprinde patru arii protejate, printre care şi una dintre cele patru rezervații de zimbri din România – „Dragoș-Vodă”. Înființată în 1968, aceasta din urmă este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Moldova şi adăpostește 28 de zimbri, dintre care 6, doi masculi şi patru femele, găzduiți în scop turistic la Zimbrăria „Dragoş Vodă” şi 22 care trăiesc într-un parc de aclimatizare împrejmuit, de 180 de hectare. În rezervație mai trăiesc cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, urşi, lupi, şi multe specii de păsări. Există şi câteva iazuri special amenajate pentru pescuit.
În cadrul Parcului Natural sunt incluse şi rezervațiile forestiere Codrii de Aramă şi Pădurea de Argint. Cea mai întinsă este Codrii de Aramă (10 hectare), rezervație care găzduiește peste 300 de specii de plante, printre care şi goruni în vârstă de peste 135 de ani. Pădurea de argint este un arboret de mesteacăn, cu arbori în vârsta de 20 – 100 ani. Ambele sunt situate pe teritoriul comunei Agapia.
Parcul Natural Putna – Vrancea
Parcul Natural Putna – Vrancea este situat în sectorul central nord-vestic al Munților Vrancei şi acoperă bazinul hidrologic al râului Putna, dar și masivele Mordanu și Goru, totalizând 30.204 ha. Parcul reprezintă o zonă complexă de protecție și conservare a faunei (capra neagă, urs, lup, râs) și a florei (arborele de tisa, jneapănul, floarea-reginei, bulbucul de munte, papucul doamnei). Pe teritoriul său se găsesc Cheile Tişiţei, o succesiune de canioane săpate în formațiuni geologice sedimentare, ce alternează cu bazine depresionare şi lunci, Cascada Putnei (în apropierea localității Lepşa) şi rezervaţiile naturale Groapa cu Pini, Strâmtura – Coza, Muntele Goru si Pădurea Lepşa-Zboina.
Parcul a fost inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000, atât ca sit de importanţă comunitară pentru protecția habitatelor, cât şi ca sit de importanță avifaunistică.
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, din Galaţi, are o importanță ecologică deosebită, rezultată atât din caracterul de poartă de intrare în Rezervația Biosferei Delta Dunării a râului Prut, cât şi din faptul că se află pe traseul a trei coridoare majore de migrație a păsărilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei: traseul East Elbic (pe tot traseul raului Prut), traseul Carpatic (care se regăsește de-a lungul râului Siret) și traseul Pontic (spre nordul continentului european). Parcul are o o suprafață totală de 8247 ha şi conţine patru zone de conservare specială (inclusiv Lacul Brateș supranumit „Balatonul României”) şi patru arii cu regim de rezervaţie naturală: Lunca Joasă a Prutului (parte a complexului agro-piscicol Mata-Rădeanu), Lacul Pochina (comuna Suceveni), lacul Vlășcuța (comuna Măstăcani) şi Ostrovul Prut – 62 de hectare situate pe Dunăre în dreptul gurii de vărsare a Prutului în fluviu.
În această zonă au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România ca specii vulnerabile, periclitate sau critic periclitate. Dintre speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural au fost observate: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sură, lăstunul de mal şi altele.
(Sursa: Yahoo.News)
