Iaşul turistic s-a dezmorţit. Restaurarea clădirilor monument, finalizarea lucrărilor de infrastructură şi realizarea ansamblului Palas ar fi atuurile oraşului. Turismul de shopping, cel religios şi cel pe educaţie-cultură sunt zonele de lucru.
Iaşul are potenţial turistic, dar stă prost la capitolul infrastructura. Cele 1.500 de obiective turistice locale i-ar putea ţine pe turişti chiar şi două săptămâni în oraş, dacă am avea şi ghizi calificaţi pentru aşa ceva. Asta ar fi fotografia la zi a turismului ieşean făcută de Florin Bărhălescu, directorul general Icar Tours. În plus, ca o noutate, acesta spune că va încerca promovarea Iaşului ca “city break”. Adică, turistul să vină într-o scurtă vacanţă, de două până la patru zile, pe o anumită tematică: shopping, cultură, educaţie.
Iaşul, un hub regional
Oraşul Iaşi capătă noi valenţe turistice. “Cu lucrările care se fac la infrastructură, sperăm să avem şi o dinamică a turismului care să ne permită vizitarea obiectivelor turistice. Este clar că numărul de muzee renovate aduse pe piaţă au relansat Iaşul. În ultimul an, am asistat cu toţii la apariţia unui nou pol turistic, în afară de cele două axe turistice, bulevardul Carol de la teiul lui Eminescu şi Biblioteca Central Universitară, respectiv strada Lăpuşneanu cu Piaţa Unirii şi până la Palat, avem această nouă apariţie şi anume Complexul Palas, care reuşeşte să determine un flux de turişti atât regional cât şi naţional. Iaşul este un hub regional”, afirmă Bărhălescu. Acest concept era prezent până acum numai la Cluj sau Timişoara. “Faptul că nu mai trec toate cursele aeriene prin Bucureşti, ci pleacă direct dintr-un centru regional cum este Iaşul, a dus la o creştere a numărului de pasageri. Speram cât mai curând să avem programe turistice de tip «city break», aşa cum se întâmplă acum pe Roma şi respectiv Viena”, speră managerul Icar Tours.
Iaşul de shopping
City break-ul reprezintă o mini vacanţă de două până la patru zile, în care turistul vizitează un oraş pe o anumită tematica: shopping, cultură, educaţie, atracţii pentru copii. Acest concept este cunoscut şi practicat în ţările din Occident, dar e nou în România. “În campania noastră de toamnă vom aduce în atenţie «city break-urile» în România. Se poate face şi în oraşul nostru aşa ceva pentru că avem Iaşul academic, cultural, religios, respectiv în momentul de faţă Iaşul de shopping. Noi am testat aceste programe cu turismul educaţional pe care l-am dezvoltat, cu alte cuvinte am mers cu cei mici prin oraşe. Ne bucurăm că universităţile au început să colaboreze pe tema turismului academic, îl dezvoltăm pe axele pe care le avem în primul rând cu Universitatea Al. I. Cuza, Medicină şi Farmacie, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi cea Tehnică, pentru că în aceste universităţi avem valori academice de nivel naţional sau chiar internaţional. Ne adresăm, în primul rând, elevilor de liceu pentru că aceştia sunt ţinta noastră atât ca turişti, cât şi ţinta universităţilor ca viitori studenţi”, precizează directorul general ICAR Tours.
Florin Bărhălescu explică de ce a crescut turistic Iaşul. Unul dintre motive: “Avem această nouă apariţie şi anume Complexul Palas, care reuşeşte să determine un flux de turişti atât regional cât şi naţional. Iaşul este un hub regional”
Turism medical, ioc
Despre turismul medical nu se poate încă vorbi, aşa cum se prezintă situaţia. Marea problemă, aşa cum a subliniat-o Florin Bărhălescu, e lipsa locurilor de cazare, pentru că turismul medical nu se realizează în spital, ci într-un complex hotelier. “Aşa cum un hotel este plin de săli de conferinţă şi este pentru business, aşa trebuie să ridici un hotel, care la parter are o bază de tratament medical. Problema e să vezi ce faci tot anul. În momentul în care ai construit un hotel de 50 de camere pe această destinaţie, în cazul în care e un grad de ocupare de 30%, atunci investiţia o recuperezi în foarte mulţi ani şi nu merită. Sper că la un moment dat, apariţia unui hotel de patru stele undeva lângă Spitalul de Recuperare ne-ar permite să dezvoltăm turismul balnear. Altfel, cu condiţiile de cazare pe care le avem în momentul de faţă, am putea vorbi de un turism medical de două, trei mii de oameni pe an care oricum vin să se trateze şi în sistemul clasic, asigurat de stat. Merg, se cazează într-un hotel, şi îşi fac procedurile sau tratamentele pe care le au”, explică Bărhălescu.
Fără ghizi
Turistul străin care ne vizitează oraşul, în 80% din cazuri vine pentru business, iar restul de 20% ajung pur şi simplu întâmplător sau prin tur operatorii din capitală. Iaşul are peste 1.500 de obiective turistice care ar putea foarte uşor să ţină turistul până la două săptămâni în oraş. Lipsa de ghizi calificaţi pentru asta e o altă problemă. “Proiectul nostru pe club de ghizi se dezvoltă greu pentru că, în general, cei care doresc să intre sunt studenţi care au o zonă de acumulare de abilităţi şi competenţe pe care apoi le folosesc în altă parte şi nu în Iaşi. În fiecare an formăm 10 – 20 de oameni şi îi regăsim oriunde în lume după aceea. Ne trebuie o echipă de ghizi care să fie oneşti în prezentarea oraşului şi împreună cu autorităţile locale, să putem prezenta corect şi coerent obiectivele turistice”, spune Florin Bărhălescu.
Mamaia, “staţiunea spectacol” şi muntele sunt la modă în 2013
Sezonul estival de anul acesta a fost unul interesant. Agenţiile de turism şi-au îndreptat atenţia şi au promovat foarte mult locurile din România: Delta Dunării, Bucovina, Maramureş sau Mamaia,“staţiunea spectacol”. Cel mai bine se vinde în continuare litoralul, unde există un turism de masă, chiar dacă se desfăşoară individual. Muntele a devenit mai dinamic. “Când vine vorba de munte, există turistul care merge cu cortul şi nu apelează la agenţii sau cei care vor servicii de patru stele, cu programe intergrate: rafting, piroliană, aventură, biking. Sunt servicii noi care au apărut şi s-au dezvoltat mai ales în Bucovina, Vatra Dornei, Gura Humorului. Faţă de anii trecuţi, turismul montan a devenit puţin mai dinamic şi sper ca aceasta să ducă la o creştere a numărului de turişti. Sunt multe zone cu potenţial turistic foarte mare, dar diferite probleme de infrastructură ne împiedică să le promovăm aşa cum ar merita”, spune Florin Bărhălescu.
