Situaţie paradoxală: proiectele cu finanţare europeană derulate la „Cuza” au adus universitatea aproape de faliment. Explicaţia există: banii nu au fost rambursaţi, universitatea a plătit din fonduri proprii şi ulterior dintr-un credit bancar, purtător de dobândă. Şi bursierele dintr-un proiect POSDRU au rămas cu ochii în soare, din acelaşi motiv. Doar averea prorectorului Carmen Creţu, cea care manageriază sau girează proiectele, a crescut constant. „Sunt în concediu, rămâne pe altă dată”, a fost singurul răspuns al lui Creţu adresat reporterilor 7est.
Banii europeni dispar la Iaşi ca într-o gaură neagră. Doar pentru calificare şi formare profesională s-au cheltuit în ultimii ani aproximativ 43 milioane de euro. O sumă colosală care a intrat în buzunarele câtorva iniţiaţi, cu conexiuni puternice în mediul politic. Banii au fost cheltuiţi de câteva instituţii publice, fundaţii şi societăţi comerciale. Dar la masa bogată a fondurilor europene s-au aşezat şi cadrele didactice de la cele mai importante universităţi ieşeni. Relevant este cazul lui Carmen Creţu, prorector la „Cuza”, care a derulat sau a girat proiecte de zeci de milioane de lei. Profesor cu un CV remarcabil, Creţu nu vrea să dea detalii presei despre proiectele derulate. În timp ce averea sa, aşa cum apare în declaraţii, creştea de la an la an, proiectele au adus universitatea „Cuza” într-o situaţie financiară jenantă pentru că nu s-au făcut rambursările la timp. În plus şi masterandele dintr-unul din proiecte s-au revoltat pentru că nu-şi primiseră bursele.
3,5 milioane de euro
La Universitatea „Al.I. Cuza”, fondurile europene sunt legate de câteva nume, cunoscute în cercul restrâns al celor care accesează zeci de milioane din POSDRU. Unul dintre ele este cel al lui Carmen Creţu, prorector şi profesor cu o carieră academică remarcabilă. „Cam tot ce e în domeniul psihologiei sau al formării îi aparţine, chiar dacă nu e ea manager de proiect. Unul dintre cele mai importante este de aproape 16 milioane de lei şi vizează acordarea de burse pentru masterandele cu probleme financiare. Ea a întocmit proiectul, dar profesoara Turliuc e manager”, a precizat o sursă din UAIC ce a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Burse de 333 lei lunar
Proiectul, numit „Reconstrucţia statutului femeii: de la discriminare la dezvoltare profesională şi egalitate de şanse”, implică şi universităţile din Timişoara şi Cluj, iar oficial este manageriat de Maria Nicoleta Turliuc. Neoficial, proiectul îi aparţine lui Carmen Creţu. Fixându-şi ca obiectiv „prevenirea discriminării pe criterii de gen pe piaţa muncii în scopul asigurării accesului egal la ocupare şi dezvoltare profesională a femeilor şi al promovării principiilor incluziunii sociale şi ale egalităţii de şanse în zonele Nord-Est, Nord-Vest şi Vest ale ţării”, proiectul nu face altceva decât să ofere burse de master femeilor aflate în situaţii defavorizate. Au fost vizate 2.500 de burse sociale de câte 333 de lei lunar, care urmau să se acorde în anii universitari 2011-2012 şi 2012-2013. Contactată, Carmen Creţu a refuzat orice dialog pe această temă. „Sunt în concediu, rămâne pe altă dată”, a spus ea.
Pentru Universitatea „Al.I. Cuza”, proiectele POSDRU ale lui Carmen Creţu sunt ca o piatră de moară
Protestul masterandelor
În luna martie a acestui an, bursierele din cadrul proiectului s-au revoltat. Pe site-ul petitieonline.ro a apărut o solicitare publică prin care era acuzat faptul că nu au primit banii. „Domnule Rector, Subsemnatele, (…), studente la Facultatea de (…), ca reprezentante ale studentelor masterande ale Facultăţilor din cadrul Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, beneficiare ale unei burse obţinute prin Proiectul «Reconstrucţia statutului femeii: de la discriminare la dezvoltare profesională şi egalitate de şanse», vă rugăm să ne sprijiniţi pentru a putea primi valoarea burselor cuvenite pe acest an universitar, întrucât până în prezent nu au fost plătite aceste burse. Menţionăm că o parte dintre noi am renunţat la Bursele de studiu cuvenite de la Facultate în favoarea bursei obţinute prin acest program şi suntem astfel în pierdere”, se arată în petiţie.
Cătălin Ilie, consultant: „Un profesor are în fişa postului activitatea de cercetare, dar el accesează şi finanţări europene tot pentru cercetare”
Răspuns diplomatic
Răspunsul la petiţia masterandelor disperate a venit câteva zile mai târziu, pe site-ul proiectului. „(…) au fost validate şi rambursate 5 cereri de rambursare. Suma aferentă ultimei cereri, rambursată la sfârşitul lunii decembrie 2012, a fost utilizată pentru plata unor subvenţii restante din lunile iunie, iulie şi august, pentru plata unor furnizori şi pentru returnarea unor sume Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, care a avansat sumele necesare desfăşurării proiectului. În prezent, o nouă cerere de rambursare a fost depusă şi este în curs de evaluare. De îndată ce vom primi sumele solictate, vor putea fi reluate plăţile, inclusiv plata burselor sociale începând din octombrie 2012”, se arată în răspunsul din martie.
Carmen Creţu este implicată şi într-un proiect care vizează comunicarea între universităţi şi mediul universitar şi cel de afaceri. Banii sunt tot din POSDRU, dar finanţarea este asigurată prin Ministerul Educaţiei şi nu prin OIR POSDRU, iar valoarea nu a fost făcută publică. În cadrul proiectului s-au făcut vizite de lucru şi stagii de practică la diverse firme ieşene.
Împrumut la bancă
Pare paradoxal, dar proiectele întocmite de Carmen Creţu, care ar fi trebuit să susţină financiar Universitatea Cuza, au adus instituţia aproape de faliment. Banii din POSDRU nu au venit la timp, iar conducerea universităţii a decis să plătească bursele masteranzilor şi doctoranzilor din fonduri proprii. Când nu au mai ajuns banii, UAIC a deschis o linie de creditare la BRD, punând gaj o parte din clădiri. „Au fost vreo 15 milioane de euro, bani purtători de dobândă, din care s-au plătit burse şi salarii”, a declarat sursa din UAIC.
Rectorul Vasile Işan păstrează tăcerea asupra subiectului, deşi admite că mare parte din situaţia financiară dificilă a Universităţii este cauzată de finanţările POSDRU. Trebuie menţionat că Universitatea Bucureşti nu a mai plătit bursele postdoctoranzilor din primăvara anului trecut, pentru că a refuzat să susţină din fonduri proprii programele POS DRU.
„Conform fişei fiscale”
Activitatea profesoarei Carmen Creţu i-a adus acesteia venituri consistente, chiar dacă declaraţiile de avere sunt completate în bătaie de joc. Veniturile nu şi le-a declarat, menţionând că sunt „conform fişei fiscale”, dar averea este comparabilă cu cea a oamenilor de afaceri potenţi din Iaşi. În 2009, Carmen Creţu declara două terenuri obţinute prin moştenire. Prin cumpărare, Carmen Creţu declara un luciu de apă în Dorobanţ de 410 mp şi un teren la Durău de 475 mp. Avea un apartament în Bucium, o casă de 300 mp şi o casă de vacanţă la Dorobanţ. La a
cea dată, declara un autoturism Citroën, din 2003. În 2011, profesoara declara un apartament, două case şi o casă de vacanţă, iar ca autoturisme un Citroën şi o Honda. Ca depozite bancare avea 100.000 lei şi 3.000 de euro şi nu avea datorii. În 2012, Creţu a precizat că autoturismele sunt Citroën Picasso şi Honda CRV, iar în conturi avea 162.000 lei şi 6.000 de euro. La datorii figurează un credit şi o ipotecă, fără să precizeze suma.
Salarii de 5.000 euro lunar
Printre cei mai mari consumatori de fonduri POSDRU se numără universităţile ieşene. Fie că este vorba despre perfecţionarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar sau de acordarea de burse pentru studenţi, masteranzi sau doctoranzi, universităţile „înghit” anual zeci de milioane de euro. „Mie nu mi se pare chiar în regulă, dar aşa au fost făcute programele. La doctorat sau postdoctorat, de exemplu, apare dubla finanţare. Un profesor are în fişa postului activitatea de cercetare, dar el accesează şi finanţări europene tot pentru cercetare. Practic, e plătit de două ori pentru aceeaşi muncă”, a spus Cătălin Ilie, consultant extern al majorităţii universităţilor ieşene. „Sunt 60 – 70 de profesori care câştigă de două-trei ori mai mult decât rectorul doar din aceste finanţări”, a susţinut o sursă din cadrul UAIC. Aşa ajung unele cadre didactice universitare să primească salarii lunare de 20.000 sau chiar 30.000 de lei.
Un CV remarcabil
În biografie, Carmen Creţu se mândreşte cu calitatea de expert al Comisiei Europene la Bruxelles, cea de fondator al primului program masteral din România în domeniul Politici şi Management în Educaţie, de Preşedinte al Comisiei Specializate de Acreditare a Programelor de Formare pentru Profesori la nivel national, de Director general al primului Centru Naţional de Formare a Personalului Didactic. A fost decorată în anul 2000 şi a derulat o serie impresionantă de programe cu finanţare europeană. Potrivit unor surse, valoarea proiectelor întocmite sau manageriate de Carmen Creţu se apropie de 50 milioane de lei.
Proiecte de 43 milioane de euro
Potrivit unei centralizări făcute la solicitarea 7est de Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Nord Est, din Iaşi s-au accesat până acum doar pentru formare profesională proiecte în valoare de 192.665.702 lei, adică de peste 42,8 milioane euro la cursul de 4,5 lei/euro. Dacă raportăm această sumă la cei 15.000 de şomeri aflaţi constant în evidenţele AJOFM, rezultă o medie de peste 12.800 de lei pentru fiecare şomer, sumă suficientă pentru deschiderea unei mici afaceri. Într-o adresă oficială, OIR POSDRU atrage însă atenţia că sumele cheltuite la Iaşi din fonduri POSDRU sunt mult mai mari, deoarece o parte sunt finanţate şi gestionate printr-un organism al Ministerului Educaţiei şi nu apar în evidenţele OIR POSDRU.