Demnitari, funcţionari sau magistraţi puşi pe fapte penale şi dornici să nu fie prinşi au găsit de-a lungul timpului tot felul de metode năstruşnice pentru a scăpa de „ochiul şi timpanul” DNA.
Deputatul PNL, Ovidu Silaghi, folosea un aparat performant de bruiaj atunci când discuta cu afaceristul Nelu Iordache detaliile şpăgii, potrivit DNA. Cazul readuce în atenţie metodele prin care, de-a lungul timpului, corupţii s-au ferit să fie interceptaţi.
Raza de 5 kilometri
Poliţiştii de la Secţia 5 de Poliţie, implicaţi în furtul de produse petroliere din conductele Petrotrans, în perioada 2001-2003, se întâlneau noaptea, pe un câmp agricol din zona Chitila şi stabileau planul de bătaie. Erau preocupaţi să se afle în centrul unui cerc cu o rază de 5 kilometri, aceasta fiind distanţa la care se considerau în siguranţă. Nici gările nu le-au lăsat deoparte, întâlnindu-se până şi în triaj, acolo unde se manevrează vagoanele de tren.
Într-un alt caz, un loc şi mai exotic a fost folosit de cei din dosarul de corupţie de la ISU Constanţa în care, în anul 2007, au fost arestate şi trimise în judecată 20 de persoane. La unul din punctele deţinute de ISU exista în subteran un adăpost antiatomic. În scopul de a nu fi interceptaţi nici telefonic, nici ambiental, ofiţerii îşi lăsau telefoanele în birouri şi coborau în adăpostul atomic.
În alt caz, doi politişti de la Crimă Organizată, Adrian Mărgărit şi Daniel Cupe, l-au ameninţat pe irakianul Al Dulaimi cu un dosar penal, dacă nu le vor da 30.000 de euro. De teamă ca străinul să nu se ducă la DNA şi să aibă tehnică de interceptare montată pe haine, poliţiştii au stabilit întâlnirile cu acesta la piscina Hotelului Marriott. Detaliile au fost stabilite în mijlocul bazinului şi la duşuri.
La fast-food
Alte tehnici: şpaga era negociată în maşină cu muzica dată tare, cum a fost cazul generalului Ion Marin. Acesta şi-a trimis finul l-a înaintare. Maiorul SRI Enan Erhan discuta codat doar în locuri aglomerate şi prefera restaurantele de tip fast- food.
Informaţii strict-secrete divulgate la pescuit şi în lanul de porumb
Generalul SRI (r) Ovidiu Soare a fost pus sub acuzare după ce a compromis dosarul „Distileria”. El a fost prins că a divulgat informaţii şi date din monitorizarea agenţilor deputatului Ion Stan (PSD), fost vicepreşedinte al Comisiei SRI din Parlament. La rândul său, Stan dădea aceste date strict –secrete celor interceptaţi în acest dosar.
În lanul de porumb
Întâlnirile dintre Soare şi deputat, la care a participat şi fostul şef al SRI, Radu Timofte, aveau loc în timpul unor partide de pescuit în Dâmboviţa. În acelaşi dosar, subalternul generalui, colonelul SRI (r) Gheorghe Dumitrache a fost filat în timp ce discuta conspirativ în mijlocul unui lan de porumb. Întâlnirea dintre colonel şi general a avut loc lângă centura oraşului Ploieşti (Prahova).
Ovidiu Soare – fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, din cadrul SRI – a fost acuzat, printre altele, de luare de mită, transmiterea de informaţii cu caracter secret ori confidenţial şi omisiunea sesizării organelor judiciare, privind siguranţa naţională a României.
Dumitrache – fost şef sector A din cadrul Secţiei de Informaţii Prahova a SRI – a fost, la rându-i, acuzat de dare de mită, trafic de influenţă şi încercarea de a determina mărturia mincinoasă. În februarie 2013, Curtea Supremă i-a condamnat definitiv pe Soare şi Dumitrache la trei ani de închisoare cu suspendare.
Mita era negociată pe bileţele
Fostul consilier guvernamental, Fănel Pavalache, zis „Crapul”, era versat în negocierea şpăgilor. Acuzat că a cerut o mită de două milioane de euro, Pavalache a fost foarte atent când a cerut banii. Totul s-a făcut prin intermediul unor bileţele postit, pentru a se evita înregistrarea discuţiilor.
Denunţătorii purtau aparatură audio-video pe corp. Prima tranşă din şpagă, 20.000 de dolari, a fost scrisă codificat: „Două flacoane a 20 mililitri”, iar reţetele „două volume”.
Pavalache trebuia să intervină pe lângă judecători în dosarul falimentării Băncii Internaţionale a Religiilor. El a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru corupţie şi a executat trei ani şi jumătate. A fost primul caz de mare corupţie instrumentat de procurorii PNA.
Discuţii în toaleta hotelului
Fostul şef al ISU Dobrogea, generalul (r) Petre Trandafir, s-a inspirat din metodele folosite de Fănel Pavalache.
Când discuta despre şpăgi, el nu dădea biletele din mână, ci imediat le distrugea, astfel încât să nu mai rămână nicio urmă. Negocierile se derulau „pe muţeşte”. Atunci când nu se putea ajunge la un consens, Petre Trandafir aplica o altă metodă. Se ducea cu mituitorul în grupul sanitar al unui hotel, unde-şi invita interlocutorii, explicându-le că „Pereţii au urechi!”. El a fost acuzat că a coordonat fraudarea unui concurs de angajare a unor subofiţeri. Generalul a fost condamnat de Curtea Supremă, pe 18 mai 2012, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracţiuni de corupţie şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Decizia nu este definitivă.
Judecătoarele care se blocau în lift
Judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache de la Tribunalul Bucureşti, acuzate de fapte de corupţie, erau familiarizate cu metodele folosite de procurorii DNA.
Ele au fost păcălite că dacă vor folosi un telefon mobil de o generaţie mai veche, nu pot fi interceptate. Judecătoarele au picat în plasa anchetatorilor şi au achiziţionat un astfel de mobil.
De asemenea, ele negociau mita în liftul Tribunalului, capitonat cu tablă şi aluminiu. Motivul: li s-a spus că acolo discuţiile nu pot fi interceptate. Ele blocau liftul între etajele instituţiei şi discutau despre aranjarea dosarelor sensibile. Procurorii DNA montaseră aparatură chiar în lift. Viorica Dinu şi Antonela Costache au fost trimise în judecată, în stare de arest, în dosarul „Reginele şpăgarilor de la Tribunal”.
În maşină, cu muzica la maxim
Procedeul de împiedicare a autorităţilor în strângerea de probe acuzatoare a fost folosit recent de cei doi oameni din partidul lui Dan Voiculescu, Aurel Pană şi George Voinea, împlicaţi în cazul de corupţie la APIA, pe seama contractelor pentru mâncarea săracilor (ulei plătit din fonduri europene nerambursabile, prin PEAD).
Ei se plimbau cu denunţătorul în maşină, în cerc, în jurul Ministerului Agriculturii, pe un fond muzical cu volumul dat la maxim. „Itinerariul cel pe care l-am stabilit, nu? Colţea şi retur, nu?”, spunea Voinea.
Pentru a disimula şpaga de 1,2 milioane de euro, aceştia foloseau contracte fictive de lucrări. „Deci, noi doi facem un contract de amenajări interioare şi exterioare. Vin flăcăii mei, stau o săptămână acolo”, explica Voinea cum e cu mita.
Detaliile erau stabilite în oraşe de graniţă
Judecătorul orădean Mircea Puşcaş a fost trimis în judecată de DNA în două dosare de corupţie. El a găsit o metodă inedită de a scăpa de procurorii DNA: şpăgile erau negociate şi încasate în oraşe de lângă frontiera României. Astfel, el spera să scape de monitorizarea DNA.
Denunţătorul, afaceristul Balla István, a discutat cu magistratul să-i dea suma de 50.000 de euro pentru a scăpa de o condamnare
de şapte ani cu executare. Detaliile au fost stabilite în staţiunea Hajduszoboszlo (Ungaria), la 70 de kilometri de Oradea.
Mircea Puşcaş este acuzat că a primit prima tranşă din şpagă, 10.000 de euro, la un restaurant din Berettyojfalu (Ungaria), la 40 de kilometri de Oradea.
Ofiţerii erau versaţi în disimulări
Generalul-maior (r) Mihai Chiriţă purta negocierile şi încheia înţelegerile numai în interiorul Ministerului Apărării Naţionale, unitate care are un statut special de protecţie. Fost şef al operaţiunilor în cadrul coaliţiei militare internaţionale din Irak, el se ferea să discute „combinaţiile” în birou, preferând holurile Ministerului.
Şi colonelul Vasile Belciug s-a folosit de caracterul special al instituţiei la care lucra. El a chemat „interlocutorul” în unitatea militară al cărei comandant era. Nici el nu a negociat în birou.
Colonelul Belciug şi-a abandonat telefoanele şi „s-a înţeles” pe holuri pentru şpagă. Cei doi sunt acuzaţi, alături de zeci de ofiţeri şi militari, de fraudarea unor concursuri organizate la Breaza şi Piteşti, în vederea ocupării unor posturi vacante în Armata Română.
(Sursa: evz.ro)