Fostul ministru al Transportului, liberalul Relu Fenechiu, a început să-şi pregătească apărarea pentru a scăpa de puşcărie. Chiar dacă recursul din dosarul „Transformatorul” nu a fost înregistrat încă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), avocaţii baronului ieşean au pornit războiul împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Raportul Gărzii Financiare Cluj, principala probă a dosarului în care Fenechiu a fost condamnat la închisoare cu executare de prima instanţă, este contestat într-un proces intentat, zilele trecute, de către firma fostului ministru, Fene Grup Iaşi, şi de fratele acestuia, Lucian Fenechiu, condamnat şi el în acelaşi dosar.
În acţiunea respectivă, consultată de reporterii „Adevărul”, avocaţii lui Fenechiu le cer judecătorilor ieşeni suspendarea raportului care a scos la iveală tranzacţiile dubioase cu transformatoare făcute de firmele lui Fenechiu. Dacă Tribunalul Iaşi îi va da câştig de cauză lui Fenechiu, dosarul „Transformatorul” poate lua o turnură diferită, existând posibilitatea ca acesta să fie trimis la prima instanţă pentru rejudecare sau chiar finalizat cu achitări.
Motivele invocate de fostul ministru
În acţiunea înregistrată la Tribunalul Iaşi, Lucian Fenechiu şi Fene Grup solicită suspendarea raportului din 21 iunie 2010 întocmit de inspectorii Marius But, Nicolae Horea şi Sevastian Popescu de la Garda Financiară Cluj.
Suspendarea raportului comisarilor clujeni ar ducea la piederea efectelor sale juridice şi, implicit, la eliminarea sa din materialul probator ce va fi luat în calcul de ÎCCJ la judecarea recursului. În cererea de chemare în judecată sunt invocate o serie de motive pentru care, spun apărătorii lui Fenechiu, respectivul act administrativ nu ar trebui luat în calcul. Printre viciile de care ar fi lovit materialul se numără faptul că reprezentanţii Gărzii Financiare Cluj nu ar fi avut competenţa materială şi teritorială să îl întocmească, dar şi că aceştia ar fi încalcat procedurile de control, întrucât nu s-au deplasat la sediul firmelor verificate şi nici nu ar fi cerut de la acestea toate documentele fiscale relevante.
„Toate viciile care afectează actul se leagă, acestea decurgând unul din celălalt. Astfel, faptul că sediul tuturor societăţile controlate se află în Bacău şi Iaşi a afectat în mod clar şi disponibilitatea comisarilor de a depune toate diligenţele necesare în vederea obţinerii unor date exacte, de a efectua un control faptic în mod direct, de a insera anumite menţiuni obligatorii în raport (multe dintre acestea, dată fiind superficialitatea întocmirii actului, nici nu erau cunoscute), de a respecta dreptul la apărare al contribuabililor”, se arată în acţiunea înaintată în numele lui Lucian Fenechiu şi al Fene Grup.
ANAF, chemată în judecată
Apărătorii tocmiţi de Fenechiu, de la o casă de avocatură din Cluj, mai susţin în documentul citat că legătura dintre raportul invocat şi dosarul aflat în recurs la ÎCCJ „este evidentă”, dar şi că acesta este principalul mijloc de probă în baza căruia s-au dat şi primele condamnări. În aceeaşi acţiune se mai arată că lipsa de efecte juridice a raportului, chiar şi pe o perioadă provizorie, ar putea schimba soluţia „în sens diametral opus”. „Suspendarea efectelor actului criticat ar evita posibilitatea instanţei de recurs să îşi argumenteze soluţia pe un mijloc de probă afectat de vicii grave care nu pot fi înlăturate decât prin anularea respectivului act”, explică avocaţii Fene Grup care va fi următorul pas, în cazul în care vor obţine suspendarea raportului. Pe lângă Garda Financiară, avocaţii lui Fenechiu au mai chemat în judecată şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Apărătorii motivează această decizie prin faptul că Garda Financiară ar putea fi desfiinţată, potrivit unei Ordonanţe de Guvern din 2013, drepturile sale procesuale urmând a fi preluate de către ANAF. Astfel, dacă Ordonanţa de Guvern va fi pusă în practică, avocaţii spun că vor să evite o „tergiversare a procesului“.
Comisarii au altă variantă
În raportul contestat, comisarii clujeni au luat la puricat toate firmele deţinute de Fenechiu sau de apropiaţii acestuia, precum şi cele fantomă pe la care au trecut transformatoarele vechi înainte de a fi vândute către SC SISEE Electrica Moldova, din Bacău. Rechizitoriul procurorului Paul Dumitriu de la DNA, cel care i-a trimis în judecată pe Fenechiu şi acoliţii săi, este construit, în mare parte, pe raportul întocmit de către Garda Financiară Cluj.
Comisarii clujeni au însă o altă variantă în ceea ce priveşte susţinerile avocaţilor lui Fenechiu. Aceştia spun că ar fi fost împiedicaţi să îşi facă treaba corespunzător. „Durata mare a acestuia (raportului – n.r.) se datorează atât volumului mare de documente care au trebuit să fie verificate, cât şi reticenţei de care au dat dovadă societăţile comerciale care au derulat tranzacţii comerciale cu SC SISEE Moldova, reticenţă manifestată în punerea la dispoziţie a tuturor documentelor încheiate cu ocazia derulării tranzacţiilor, chiar şi în condiţiile în care acestea au fost solicitate explicit şi în mod repetat”, au precizat cei trei comisari clujeni.
Relu Fenechiu nu a fost de acord să dea prea multe lămuriri referitoare la mişcarea juridică făcută de fratele său Lucian şi de firma sa. „Nu vreau să comentez. Nu sunt adeptul în a face justiţie prin presă”, a declarat baronul liberal, întrebat despre procesul de la Iaşi.
Soarta acestuia ar trebui tranşată în perioada următoare de către judecătorul Iulian Dănilă de la Tribunalul Iaşi. Urmează ca Garda Financiară Cluj şi ANAF să trimită la Iaşi întâmpinări prin care să răspundă acuzaţiilor imputate de către avocaţii fraţilor Fenechiu.
Cum „s-a aprins Transformatorul“
Dosarul „Transformatorul” a fost finalizat de prima instanţă de la Curtea Supremă în luna iulie a acestui an. Pe atunci, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, aceeaşi pedeapsă primind-o şi fratele său Lucian, dar şi omul de afaceri ieşean Bogdan Damian. Alţi trei foşti directori de la SISEE, Ioan Turbatu, Petru Marghidan şi Petru Andronache, au primit şi ei pedepse privative de libertate. Primii doi, câte şase ani, iar ultimul şapte ani de închisoare. Potrivit acuzării, la începutul anilor 2000, firmele lui Relu Fenechiu ar fi vândut mai multe transformatoare vechi către SISSE Moldova, încasând pe ele preţuri de catalog. Aproape 100% din respectivele bunuri cumpărate de la Fenechiu nu ar fi fost folosite niciodată. Prejudiciul calculat de comisarii de la Garda Financiară, ce se regăseşte şi în rechizitoriu, dar şi în sentinţele de condamnare ca despăgubiri imputate inculpaţilor, este de peste 6,3 milioane de lei.
(Sursa: adevarul.ro)