Din ultimii 23 de ani, în 18, Gara Iași a fost în şantier. Zeci de milioane de euro din fonduri publice au fost cheltuite pentru această construcţie, probabil cea mai scumpă din istoria Iaşului. Nimeni nu ştie cu exactitatea suma care a fost tocată şi probabil că n-o vom afla niciodată. Mihai Necolaiciuc, fost şef al Regionalei şi, ulterior, al Căilor Ferate Române a fost păpuşarul-şef. Judecat în patru dosare pentru infracţiuni economice, cu prejudicii însumate de 95 milioane de euro, lui Necolaiciuc nu i se impută nimic la Gara Iaşi.
Clădirea Gării Iaşi ar putea intra într-o carte a recordurilor, varianta românească. Cel mai mare tun din banii publici rămas nepedepsit şi cea mai scumpă consolidare a unei clădiri ar fi categoriile pe care le-ar câştiga lejer. Vreme de 18 ani (1990 – 2008), clădirea s-a aflat într-un permanent proces de consolidare şi modernizare. Zeci de milioane de euro au fost cheltuiţi pentru refacere. Nimeni nu poate preciza cu adevărat suma totală. La cinci ani de la finalizarea lucrărilor, în cei 9.588 metri pătraţi de birouri lucrează doar vreo 150 de angajaţi. Adică, o medie de 64 mp de angajat, cât un apartament cu două camere. În paralel, cel care a orchestrat lucrările de reamenajare, jupânul Mihai Necolaiciuc, fostul şef al Căilor Ferate Române, stă bine merci într-un apartament de lux din Bucureşti. Judecat în patru dosare, acuzat de infracţiuni economice, lui Necolaiciuc i se impută prejudicii însumate de 95 de milioane de euro. Niciunul din dosare n-are legătură cu Gara Iaşi, pe care a avut-o în grijă atât ca şef al Regionalei, cât şi ulterior, în perioada 2000 – 2003 cât a fost preşedintele Companiei Naţionale de Căi Ferate.
Este pustie
Reporterii 7est au mers la Gară şi s-au plimbat pe holuri şi prin birouri ca la ei acasă. Nici ţipenie de om. Nimeni nu i-a întrebat de sănătate, totul părea pustiu. Excluzând zona caselor de bilete de la parter şi cea a peroanelor, clădirea Gării pare un muzeu abandonat. „În prezent mai lucrează în clădirea Gării aproximativ 130 – 150 de persoane. O parte sunt de la CFR Călători, aproximativ 65. Ceilalţi sunt de la CFR Infrastructură”, a declarat Constantin Axinia, fost director regional la CFR Călători şi fost director general al Companiei Naţionale de Căi Ferate.
Informaţia a fost confirmată şi de Dumitru Anchidin, şi el fost director al CFR Călători Iaşi: „Niciuna dintre societăţile desprinse din CFR nu mai are acum foarte mulţi angajaţi. Probabil că sunt undeva la 150 de persoane care lucrează în clădirea Gării”.
Cât e factura?
Cu alte cuvinte, clădirea Gării, cu o lungime de 188 metri, o lăţime de 17 metri, dispusă pe trei niveluri, măsoară aproape 1 hectar de spaţii (case de bilete, holuri, birouri). Un hectar de spaţiu la dispoziţia a doar 150 de angajaţi. Şi asta fără să mai luăm în calcul clădirea Gării de Nord, aflată în apropiere. Gara de Nord are o lungime de 30 metri, o lăţime de 20 de metri, fiind dispusă pe două niveluri.
Deşi atât Axinia cât şi Anchidin au condus regionala în mai multe rânduri, niciunul dintre ei nu a putut preciza care au fost sumele investite în cei 18 ani cât clădirea a fost în şantier. Nici despre costurile de întreţinere sau despre o destinaţie ulterioară a spaţiului nu au putut vorbi cei doi.
„Despre preţul de renovare nu ştiu nimic”, Constantin Axinia, fost director regional la CFR Călători şi fost director general al Companiei Naţionale de Căi Ferate
Încrengăturile
Unul din cei care a orchestrat lucrările la Gara Iaşi a fost Mihai Necolaiciuc. În 1998, Necolaiciuc a devenit şef la Gara Iaşi, iar doi ani mai târziu a fost numit preşedinte al Companiei Naţionale Căi Ferate, adică jupân peste tot ce însemna CFR în România. Tot în 2000, pe când Necolaiciuc conducea Căile Ferate Române, PSD a revenit la putere. Postul său era în pericol, mai ales că Necolaiciuc era membru PD. Un artificiu pare că i-a garantat rămânerea pe post. În 2000, reparaţiile la Gara Iaşi ajunseseră la finisaje. În acelaşi an, la Bacău s-a înfiinţat firma Regal Glass din a cărei structură de acţionariat făcea parte Sergiu Sechelariu, fratele fostului primar. Firma la care Sechelariu a fost acţionar a prins, la câteva luni de la înfiinţare, un contract prin care trebuia să furnizeze tâmplăria termopan pentru geamuri şi uşi. Mai mult, aceeaşi firmă a furnizat termopanele pentru cortina gigant ce a acoperit o parte din pereţii externi ai clădirii. Contractul nu a fost încheiat direct între Regal Glass şi CFR, ci prin Compania de Construcţii Feroviare „Moldova”. Între CCF “Moldova”, antreprenorul general al lucrării de la Gara Iaşi, şi Regal Glass s-a făcut un contract de subantrepriză. Cel puţin 7 miliarde de lei vechi au intrat, într-un an jumătate, în conturile Regal Glass.
Tun de proporţii
Colaborarea cu Regal Glass i-a adus linişte lui Necolaiciuc. Unul dintre acţionarii firmei, Sergiu Sechelariu, a ajuns secretar de stat la Transporturi, adică exact la ministerul ce avea în subordine Compania de Căi Ferate. La vremea respectivă, Necolaiciuc nu a dat nicio informaţie despre aceste încrengături. „Gara Iaşi va fi cea mai frumoasă din România”, a spus atunci Necolaiciuc, citat de Ziarul de Iaşi. La 10 ani de la această declaraţie, Gara este într-adevăr frumoasă. Dar pustie şi extrem de scumpă. Unul din cele mai mari tunuri financiare date vreodată în Iaşi, cu zero vinovaţi.
Mihai Necolaiciuc, un slujbaş la stat, fie el şi şeful Căilor Ferate, a reuşit să-şi cumpere trei apartamente de lux în Florida
Judecat în patru dosare, Necolaiciuc trăieşte ca un belfer
În primăvara acestui an, www.ziardebuzunar.ro a descoperit că Mihai Necolaiciuc locuieşte într-un apartament de lux din Bucureşti. Apartamentul, de 130 mp, este situat în sectorul 1 din Bucureşti şi ar avea o chirie de aproximativ 750 de euro pe lună.
Trei apartamente în Florida
Acuzat de mai multe infracţiuni economice, Necolaiciuc a părăsit România în 2005, fiind prins în 2009 de autorităţile americane şi extrădat. În SUA, Necolaiciuc şi-ar fi achiziţionat trei apartamente în Florida. Cele trei apartamente au fost estimate la 1 milion de dolari. „Cred că două dintre ele au costat 400.000 de dolari fiecare“, a spus procurorul Casas în faţa judecătorului la procesul din 2011, din SUA, în care s-a judecat cererea Statului Român de extrădare a lui Necolaiciuc. Pe de altă parte, Jon May, avocatul lui Necolaiciuc, estima toate cele trei proprietăţi imobiliare la sub 400.000 de euro.
În ţară, Necolaiciuc a deţinut un vast domeniu la Pojorâta, în judeţul Suceava, ce cuprindea o vilă uriaşă şi o seră din termopan. Proprietatea din Pojorâta a vându-o cu puţin timp înainte de a părăsi ţara.
Capete de acuzare
Necolaiciuc este acum judecat
în patru dosare, inventariate de www.ziardebuzunar.ro:
În primul dosar, Necolaiciuc este acuzat de săvârşirea a şapte infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave şi a trei infracţiuni de utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, care au produs companiei un prejudiciu de peste 18 milioane euro. Cea mai gravă acuzaţie din acest dosar este aceea că au fost plătite din bugetul companiei, cu încălcarea prevederilor legale, produse, bunuri şi servicii care fie nu au fost deloc livrate, fie s-au dovedit a fi necorespunzătoare calitativ şi nefolositoare companiei.
În al doilea dosar, Necolaiciuc este acuzat de comiterea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată şi infracţiunea de utilizare a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Prejudiciul din acest dosar este de 34,4 milioane de euro.
În al treilea dosar, în sarcina lui Necolaiciuc s-au reţinut „doar” două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată. Prejudiciu total: circa 40 de milioane de euro.
În al patrulea dosar, ajuns la instanţă în mai 2011, Necolaiciuc este acuzat de infracţiunea de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, în forma continuată (66 acte materiale). În acest dosar însă se aşteaptă o expertiză contabilă încuviinţată de instanţă.
Construită în zonă mlăştinoasă
Pe 1 iunie 1870 a fost inaugurată una dintre primele staţii de cale ferată din România: Gara Iaşi, inspirată după faţada Palatului Dogilor din Veneţia şi construită de firma Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Clădirea centrală avea o lungime de 133,8 metri şi 113 camere. A fost construită într-o zonă mlăştinoasă a Bahluiului, după planurile arhitectului austriac Wachter. Primele avarii ale clădirii s-au înregistrat la cutremurul din 1940, după care au fost primele reparaţii. Următorul şoc a fost la cutremurul din 1977, iar reparaţiile au durat până în 1980, când clădirea a fost pentru a doua oară deschisă. Construcţia a intrat pentru ultima dată în reparaţii la începutul anilor 1990 şi, după zeci de milioane de euro investiţi, a fost redeschisă în 2008. Monument istoric, Gara aparţine CFR, iar în interior sunt birourile CFR Călători şi CFR Infrastructură.
