MARIA TĂNASE – Viaţa profesională a Mariei Tănase , supranumită „Edith Piaf” a României, este departe de a se fi desfășurat doar pe scenă. Maria Tănase a lucrat ani în șir pentru Serviciile Secrete, susțin unii istorici.
Mariei Tănase, agent secret? Ivor Porter, un căpitan englez, agent britanic în România, care l-a cunoscut foarte bine pe Eugen Cristescu, şeful SSI, scrie în memoriile sale ca „Eugen Cristescu avea întotdeauna ca predilecţie femeile mai mature”. Dintre fostele sale prietene sau partenere, Serviciile Secrete le-au identificat pe Molda Zisu, Ileana Baston şi Maria Tănase, scrie evz.ro.
Eugen Cristescu, şeful Serviciului Secret de Informaţii (SSI) în perioada 1940-1944, a fost numit de Ion Antonescu, pe 15 noiembrie 1940. Cristescu – un adevărat specialist al Serviciilor Secrete – lucra profesionist, dar fără prea multe scrupule.
Scriitorul Mihai Pelin, cercetător al arhivelor Securităţii, afirma în lucrarea să „Un veac de spionaj, contraspionaj şi poliţie politică” că Maria Tănase avea la sfârşitul anilor ‘30 relaţii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucureşti al agenţiei de presă Havas şi rezident al serviciilor speciale franceze.
„În mai 1939, corespondentul a fost surprins de poliţie în timp ce fotografia obiective militare din zona de graniţă Turtucaia. Maria Tănase, care se bucura de influenţă în epocă, a intervenit imediat la poliţie şi la Direcţia Presei ca să se aplaneze scandalul”, scrie Mihai Pelin în „Dame şi ziarişti”.
În 1940, în plin război, Maria Tănase face un prim turneu în Turcia, ori Istanbulul şi Ankara erau la data aceea locul de întâlnire a celor mai importanţi agenţi secreţi.
Artista are ocazia să cânte în faţa preşedintelui țării Iamet Inonu, dar are şi multe întâlniri care rămân învăluite în mister. În mod aproape firesc, la întoarcerea în ţară este luată „în vizor” de Serviciul Secret al armatei germane Abwehr, care încearcă printr-un maior s-o recruteze. Conform arhivelor Serviciului Secret de Informaţii din România, condus de Eugen Cristescu, Maria Tănase a refuzat.
Maria Tănase, celebrată de GOOGLE la 100 de ani de la naştere
Maria Tănase se angajează în 1930 la „Bufet de 7 lei”, unde îl cunoaște pe Sandu Eliad, cel care o va prezenta mai târziu folcloristului Harry Brauner.
Maria Tănase se căsătorește cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie) în decembrie 1950.
A cântat în numeroase restaurante și localuri bucureștene (mai ales în perioada interbelică): „Neptun”, „Café Wilson”, „Parcul Aro”, „Luxandra”, „Luther”, „Continental”, „Prispa-naltă” din Piața Obor.
Maria Tănase, celebrată de GOOGLE la 100 de ani de la naştere. În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, Maria Tănase află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în București. Se stinge din viață la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.
Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, la București. A urmat timp de un semestru cursurile Liceului ‘Spiru Haret”, apoi pe cele ale Liceului de fete ‘Ion Heliade Rădulescu”. A debutat la Teatrul de revistă „Cărăbuș” (1934).
În 1934, a imprimat ‘Mansarda’, o romanță de Nello Manzatti, la casa de discuri ‘Lifa Record’, aceasta fiind prima imprimare a artistei. Doi ani mai târziu, a mai imprimat alte două cântece populare intitulate ‘Cine iubește și lasă’ și ‘M-am jurat de mii de ori’, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner.
Maria Tănase a debutat la postul de Radio București, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș și a susținut, în direct, un program de cântece românești la emisiunea ‘Ora satului’: ‘M-am jurat de mii de ori’, ‘Șapte săptămâni din post’, ‘Ce-i mai dulce ca alvița’, ‘Cine iubește și lasă’, ‘Geaba mă mai duc acasă’, ‘Mărie și Mărioară’, ‘Țigăneasca’, ‘Când o fi la moartea mea’.
De asemenea, Maria Tănase și-a făcut debutul și la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). În noiembrie 1938, a încheiat un contract cu restaurantul „Dory-Parc’, devenit, apoi, „Neptun”, cântând și pe estradele restaurantelor „Luxandra” și „Parcul Luther”.
Maria Tănase a susținut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roșii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziția universală de la New York (mai 1939).
Maria Tănase a făcut turnee în Italia, la Roma și Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă ‘Melody Revue’ de la Istanbul.
A avut roluri pe scena Teatrului Național, în ‘Cadavrul viu’ de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) și ‘Horia’ de Mihail Davidoglu (1956) și a cântat în filmele ‘Se aprind făcliile’ (1939, film care nu mai există), ‘România’ (1947), ‘Ciulinii Bărăganului’ (1958) și în scurt-metrajul ‘Amintiri din București’ (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta ‘Mascota’ de Edmond Audran (1944) și a avut rolul principal în comedia muzicală ‘Sfinxul de la Hollywood’ de Ralph Benatzky (1946).
MARIA TĂNASE, testamentul cutremurător al „femeii dace”
De asemenea, a interpretat o serie de cântece românești de mare popularitate la inaugurarea noii fundații a Societății Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946.
În 1952, Maria Tănase a fost solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu.
În 1953, Maria Tănase lansează cântecele „Dragi mi-s cântecele mele” (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și „Aseară vântul bătea” (cântec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților, desfășurat la București.
Începând cu 1954 a imprimat la Radio și la casa de discuri Electrecord (în 1958), patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei ‘Doina de Dolj’, ‘La malédiction d’amour’ (‘Cine iubește și lasă’), ‘Danse montagnarde’ (‘Uhăi, bade’), ‘Tiens, tiens, tiens et na’ (‘Iac-așa’). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză ‘Le Chant du Monde’, disc distins în 1965 cu ‘Grand prix du disque’ decernat de Academia ‘Charles Cros’ din Pariş.
În 1955 a fost laureată a Premiului de Stat pe 1954, distincție acordată pentru interpretarea cântecelor populare și decorată cu Ordinul Muncii. În 1958 a primit titlul de „Artistă emerită”.
Maria Tănase a întreprins un nou turneu, în Bulgaria (1959), pentru o lună de zile.
În 1963 i-a apărut o culegere de melodii populare sub titlul: ‘Cântecele mele’. A fost prezentatoare, în cadrul turneului pe care l-a făcut împreună cu orchestra „Taraful Gorjului”, dar în același timp și interpretă, cântând piese din repertoriul ei și pe texte proprii.
A fost însă nevoită să-și între
rupă turneul din cauza bolii (cancer pulmonar), medicii sfătuind-o să se interneze la Spitalul oncologic bucureștean. Și-a pregătit testamentul, odată cu care lasă posterității, sub titlul „Femeia dacă”, versuri imortalizate în pagina-manuscris. A murit la 22 iunie 1963.
Ca un omagiu adus artistei, în 1969 se instituie, la Craiova, Festivalul-Concurs Național al Interpreților Cântecului Popular Românesc ‘MARIA TĂNASE’, ce se desfășoară o dată la doi ani.
De-a lungul carierei sale, Mariei Tănase i s-au atribuit calificative precum „Privighetoarea”, „Ciocârlia”, „Luceafărul”, „Ambasadoarea cântecului nostru popular”, „Regina cântecului românesc”, „Steaua”, „Prințesa liricii sentimentale și a cântecului românesc” sau „Măria cântecelor”, „Pasăre măiastră”.
Din repertoriul alcătuit din aproapee 400 de cântece din toate regiunile țării, mai amintim: ‘Aguridă’, ‘Am ibovnic la Mizil’, ‘Am iubit și-am să iubesc’, ‘Aseară ți-am luat basma’, ‘Aseară vântul bătea’, ‘Aș oftă să-mi iasă focul’, ‘Astă noapte te-am visat’, ‘Bade, din dragostea noastră’, ‘Bătrânețe, haine grele’, ‘Bun îi vinul ghiurghiuliu’, ‘Butelcuța mea’, ‘Lume, lume’ ș.a.
(Sursa: realitatea.net)
