Referindu-se la greşelile făcute de-a lungul timpului în economia românească, Isărescu a avut o serie de observaţii pe care le-a rezumat plastic: „Iar o frecăm“. Asistenţa a rămas uluită, dar nimeni n-a ştiut cum să reacţioneze, preferând să treacă peste incident. Guvernatorul şi-a continuat discursul şovăielnic, presărat cu expresii pe care le-a justificat a fi „pe înţelesul tuturor“, scrie adevarul.ro.
Mugur Isărescu a dat dovadă de o sinceritate frustă, relatând atitudinea specialiştilor în Finanţe legat de politica financiară. „Până şi noi la Banca Naţională suntem plictisiţi şi obosiţi de politici structurale şi de reforme structurale. Dar cine le-a făcut are creştere economică. Germania, spre exemplu, care timp de 20 ani n-a crescut salariul real. Şi acuma se ceartă cu Grecia, care de când a intrat în zona euro, a dublat salariul real. Care are dreptate? Sunt nemţii nişte teutoni? Or fi, dar faci reforme structurale, beneficiezi de creşteri economice. Noi, la Consiliul de Administraţie la bancă, când facem comunicate, zicem: «Măi, nu mai treceţi aia cu reformele structurale, că am înnebunit populaţia… nu ne mai crede… iar o frecăm!»“
Criza şi ploaia au scăzut inflaţia, iar Isărescu îşi arogă meritele
După ce ani la rând a ratat cu consecvenţă aducerea inflaţiei în ţintă, iar în ultimii ani preţurile de consum şi-au temperat creşterea pe fondul scăderii veniturilor populaţiei şi al unor ani agricoli de excepţie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu pretinde că politica monetară a băncii centrale a fost anticiclică, atât înainte, cât şi după declanşarea crizei.
‘În România, politica monetară a urmărit reducerea inflaţiei, care, în pofida unor întreruperi temporare de trend, tinde, în prezent, către un nivel compatibil cu definiţia europeană a stabilităţii preţurilor. BNR a acţionat în sensul asigurării unui cadru macroprudenţial adecvat restabilirii echilibrelor economice şi menţinerii stabilităţii financiare’, spune Mugur Isărescu într-o prezentare susţinută la ediţia a II-a a forumului – dezbatere ‘Academica BNR’ 2013, care a avut loc la Constanţa, informează Agerpres.
Potrivit acestuia, în perioada de expansiune economică, BNR a adoptat o conduită restrictivă, respectiv majorări considerabile ale ratelor rezervelor minime obligatorii, creşteri ale ratei dobânzii de politică monetară, înăsprirea normelor de creditare. În perioada de recesiune economică, BNR a acţionat în sensul stimulării cererii agregate, precum reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară şi diminuări ample ale ratelor rezervelor minime obligatorii.
‘Diferenţele dintre politica monetară din economiile emergente şi cea din ţările dezvoltate sunt generate de contextele economice diferite. În economiile dezvoltate, ratele dobânzilor de politică monetară au fost reduse până aproape de zero încă de la începutul crizei, pentru a evita riscul deflaţiei. În economiile emergente, şocurile de ofertă au împiedicat reducerea mai abruptă a ratei dobânzii de politică monetară’, conform documentului.
De fapt, după ce a dat drumul la creditare să se desfăşoare după normele proprii ale băncilor, iar aceasta a explodat în special pe valută, BNR a fost prinsă între ciocan şi nicovală, neputând să apese prea tare aducerea inflaţiei în ţintă prin majorarea dobânzilor, căci ar fi afectat economia, dar nici nu putea da drumul cursului de schimb să fie reglat de piaţă, întrucât îi afecta pe cei care deja aveau credite în valută. Iar controlarea cursului de schimb nu făcea altceva decât să contribuie la stimularea în continuare a creditării în valută, populaţia trăind cu gândul că BNR apără cursul pentru ea, ceea ce înseamnă un cerc vicios. Acest fapt a fost semnalat în repetate rânduri de analişti, iar acum BNR nu beneficiază decât de criza care i-a lovit foarte tare la buzunar pe români şi în ultimii ani consumă tot mai puţin, precum şi doi ani agricoli foarte buni.În prezentarea guvernatorului BNR, se precizează că politica monetară acţionează pentru maximizarea bunăstării, iar acest proces implică asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea producţiei cât mai aproape de potenţial. ‘Urmărind stabilitatea preţurilor, politica monetară contribuie, implicit, la sustenabilitatea creşterii economice. Nicio ţară nu a realizat creştere economică relativ ridicată pentru perioade lungi în condiţii de inflaţie înaltă persistentă’, informează documentul.
(Sursa: capital.ro)
