Cotnari: 1 milion de sticle cu vin vechi. Este una dintre cele mai preţioase vinoteci ale României. Bucium: 600.000 de sticle au dispărut ca prin farmec, în urma unei privatizări cu cântec.
La 65 de kilometri de Iaşi, se află una din cele mai bine păzite comori ale Moldovei. 30 de milioane de euro, îmbuteliate în 1 milion de sticle, cu vin de Cotnari. Cel mai vechi vin e din 1956, iar preţul unei singure sticle ajunge şi la 3.000 de euro, cât o maşină la mâna a doua. Valoarea vinotecii e 10% din valoarea de piaţă a combinatului de la Cotnari, cifrată la aproximativ 300 milioane de euro. În schimb, tezaurul de 600.000 de sticle de la Bucium s-a evaporat. Evaluată la aproximativ 9 milioane de lei, vinoteca de la Bucium s-a pierdut pe traseu, nimeni nu-i mai ştie urma.
Vechi de 57 de ani
Pentru combinatul de vinuri de la Cotnari, istoria începe în 1948, chiar dacă zona era recunoscută de sute de ani pentru calitatea excepţională a vinului şi pentru celebra „Grasă de Cotnari”. Printre rarităţile din vinoteca fabricii se numără primele sticle cu vin puse la păstrare: cele din 1956. „O singură sticlă cu vin din acel an costă acum între 2.000 şi 3.000 de euro”, a declarat Răzvan Serghiuţă, directorul de marketing al Cotnari SA. Media preţurilor sticlelor de vin din vinoteca de la Cotnari este de 30 de euro. „Având un milion de sticle, evaluarea pentru vinotecă este de 30 de milioane de lei. Este fix zece la sută din valoarea de piaţă totală a combinatului”, a adăugat Răzvan Serghiuţă.
Cel mai vechi vin de la Cotnari, datează din 1956. Valoarea unei singure sticle e de 3.000 de euro
Lemn şi inox
Cele mai multe sticle cu vin din tezaurul Cotnariului sunt, surprinzător poate, din anul 1989. „A fost un an foarte bun, cu producţie de mare calitate. De aceea s-a luat decizia păstrării unei cantităţi mari”, a explicat Răzvan Serghiuţă.
Cele mai multe dintre sticlele cu vin de colecţie sunt ţinute în containere metalice, în subsolul combinatului, păzite de umezeală şi la temperaturi constante. Depozitul seamănă foarte mult cu un buncăr şi este închis cu o uşă din lemn masiv. Până la camera tezaurului sunt hrubele cu butoaie cu vin. Primele trei sunt ocupate de butoaie clasice, din lemn, dar următoarele şase hrube sunt, de câţiva ani, pline cu recipiente uriaşe, din inox. „Acestea sunt normele moderne în materie de producere a vinului. Avem un furnizor din Bulgaria la care apelăm pentru a cumpăra aceste recipiente din inox. Este cel mai bun raport preţ calitate din tot ce se găseşte pe piaţă”, a spus directorul de marketing al Cotnari SA.
Vechi şi nou. În hrubele de la Cotnari sunt sute de butoaie de lemn. În ultimii ani, au fost aduse şi recipiente gigant din inox, semn al evoluţiei
Omul cu cheia
O a doua parte a colecţiei de vinuri se află la etajul combinatului, într-un culoar lung de mai bine de 100 de metri şi lat cât să încapă un om. De o parte şi de alta a culoarului sunt rafturi cu zeci de mii de sticle cu vin aşezate unele peste altele şi neatinse de zeci de ani. Accesul în zona colecţiei de vinuri este foarte atent verificat şi doar un singur angajat al fabricii are cheia ce duce spre comoară. Vinoteca este păzită zi şi noapte şi este supravegheată cu camere video.
S-au „evaporat”
În schimb, o altă vinotecă impresionantă, cea de la Bucium, ce în vremurile bune număra aproximativ 600.000 de sticle, a dispărut fără urmă. La Bucium SA, companie privatizată în 2002, preţul mediu era de 15 lei pentru fiecare sticlă, ceea ce înseamnă un total de 9 milioane de lei noi. Suprinzător este faptul că, la privatizare, preţul plătit pentru pachetul majoritar de acţiuni a fost de 6,3 miliarde de lei vechi în condiţiile în care doar valoarea sticlelor cu vin din vinotecă depăşea de mai bine de 10 ori această valoare. „Nu mai ştiu ce este cu acea vinotecă, ea era aproape dispărută încă de când lucram acolo. Cei care au cumpărat combinatul Bucium, fraţii Panaite de la Moldotrans, au mutat acea vinotecă la Vinia, la Bucureşti, s-o îmbutelieze şi s-o vândă cu o denumire mai cunoscută”, a spus Răzvan Serghiuţă, actualul director de marketing al Cotnari şi fost director de vânzări la Bucium.
Una din ultimele fotografii cu vinoteca de la Bucium. Destinaţia finală a sutelor de mii de sticle e necunoscută
O privatizare cu scandal
Pe 15 noiembrie 2002, Agenţia Domeniilor Statului a semnat contractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor cu salariaţii de la Bucium SA, pe acelaşi model pe care s-a făcut privatizarea de la Cotnari SA. Capitalul social al unităţii a fost de aproape 20 miliarde lei vechi, iar preţul de cumpărare a fost de 6,3 miliarde lei, o acţiune fiind vândută cu opt mii de lei vechi. “Fostul director al fabricii, Sandu, a avut ghinion. Privatizarea fusese discutată înainte cu salariaţii, totul fusese stabilit, dar când să fie adunată suma necesară, nu a fost strânsă. Directorul Sandu a spus de multe ori după aceea să fie blestemată ziua în care i s-a defectat maşina şi s-a dus la service la Daniel Panaite. I-a spus acestuia că nu găseşte banii pentru privatizare. Panaite s-a oferit să aducă banii. La semnarea contractului, imediat după ce Sandu a pus pixul jos, l-au dat afară”, îşi aminteşte Răzvan Serghiuţă. Suma de 6,3 miliarde de lei vechi a fost într-adevăr virată de proprietarul Moldotrans, care a obţinut 51% din acţiunile Bucium SA.
Faimă şi decădere
Şi Bucium SA este una dintre fostele glorii ale vinificaţiei româneşti. Înainte de 1989, combinatul avea peste 1.200 de hectare de viţă de vie pe dealurile de lângă Iaşi: Bucium, Vişani, Tomeşti. Cea mai mare parte a producţie se îndrepta către export şi societatea se bucura de faimă, fiind singura din lume care producea vin spumant din muscat ottonel, dar şi celebrul Rameros, distilat din vin. În prezent, firma funcţionează, dar la capacitate redusă. De la capacitatea de stocare de peste 1.200 de vagoane cu vin pe care o avea în 1990 a ajuns acum la maxim 330.
După o condamnare de 9 ani de închisoare pentru o tentativă de omor, fostul autoproclamat miliardar al Iaşului, Alecu Chitaru, s-a întors la Cotnari. Şi-a deschis acum un „Birou Anticorupţie şi Antifraudă”, dar nu mai are priza de altădată
Chitaru, scos din joc
Multe dintre cele 1.700 de hectare de viţă de vie care sunt acum în proprietatea sau administrarea combinatului de la Cotnari au fost subiectul unui scandal ce l-a avut în prim plan pe miliardarul Alecu Chitaru. Fostul miliardar, ajuns acum la fundul sacului, trăieşte modest într-o gheretă din localitate. Acum câţiva ani, Chitaru se erijase în apărător al drepturilor ţăranilor din zona Cotnari care aveau date terenuri către combinatu
l de vinuri. Între locuitorii comunei şi conducerea Cotnari au avut loc numeroase conflicte ce au fost arbitrate de Prefectură şi de Agenţia Domeniilor Statului. „În acest moment, peste 99% dintre problemele cu terenurile de la Cotnari au fost soluţionate”, a spus Vasile Băeşu, primarul comunei Cotnari. „Multe dintre terenurile ce au fost în conflict au fost cumpărate, altele concesionate pe 30 de ani. Am înfiinţat deja culturi pe ele şi avem primele producţii”, a afirmat Răzvan Serghiuţă.
Producţie record: 24 de tone struguri la hectar
Anul 2013 a adus o producţie record de struguri la hectar la Cotnari. Pe câteva hectare ale podgoriilor s-a ajuns la 24 de tone de struguri la hectar, în condiţiile în care mediile anuale sunt de 14 hectare. „Cele mai multe zone au producţii de 20 de tone, avem doar câteva zone cu vârfuri. Oricum, media este foarte mare, mai crescută decât în anii obişnuiţi”, a spus Răzvan Serghiuţă, directorul de marketing al Cotnari SA.
Șefii de la Cotnari le-au oferit turcilor un milion de litri de vin în schimbul sabiei lui Ștefan cel Mare
Cotnari şi sabia lui Ştefan cel Mare
Conducerea combinatului de la Cotnari a făcut, în ultimii ani, şi câteva mutări inspirate de marketing care i-au adus un plus de vizibilitate pe piaţă.
Şefii Cotnari s-au oferit să răscumpere de la turci sabia lui Ştefan cel Mare, oferind în schimb un milion de litri de vin. Turcii au răspuns că nici măcar nu se pune problema.
În 2006, Constantin Deleanu, directorul general de la Cotnari, a anunţat că va depune în seifurile Băncii Naţionale 343 de sticle de vin vechi din 1956, anul înfiinţării vinotecii.
În 2007, conducerea societăţii şi-a anunţat intenţia de a prelua de la Primărie echipa de fotbal a Iaşului. După ce, săptămâni în şir, subiectul a ţinut prima pagină a ziarelor locale, tranzacţia nu s-a mai concretizat.
Unul din vectorii de imagine ai companiei a fost, în ultimii ani, luptătorul K1, Cătălin Moroşanu care, atât în ring, dar şi în emisiunile tv în care apare, face reclamă producătorului de vinuri.
În mai multe rânduri, Cotnari a scos la licitaţie, în scopuri caritabile, vinuri învechite din propria vinotecă.
