7EST dă cinci răspunsuri esenţiale la noul Cod Rutier avansat de Guvern, o lege capro-varzistă. Ponta s-a gândit să ducă amenzile până la 3.500 de euro, salariul românilor pe un an de zile. Neîncasarea amenzilor e o problemă de birocraţie, iar pericolul suspendării permisului va provoca o avalanşă de contestări în Justiţie, ducând haosul la proporţii şi mai mari.
Dacă e să luăm de bună graba pe care o transmite Victor Ponta în privinţa adoptării Noului Cod rutier, în una-două săptămâni am putea avea publicată în Monitorul Oficial o Ordonanţă de Guvern, care va cutremura lumea şoferilor. Informaţiile sunt încă frugale, dar două priorităţi au fost anunţate de premier: suspendarea permiselor de conducere pentru cei care nu-şi plătesc amenzile de circulaţie şi suspendarea carnetelor pentru cei care comit accidente cu victime, până la soluţionarea definitivă a dosarului. Suficient ca să bagi groaza în toţi conducătorii auto.
Dar de-aici încep întrebările: cum află Guvernul cine îşi plăteşte amenzile, dacă acestea nu sunt contestate sau cum vor reuşi să armonizeze procedurile birocratice complicate de la nivel fiscal până la măsura administrativă? Sau cum poţi rămâne cinci ani fără carnet pentru ca, la sfârşitul procesului, să se constate că ai fost nevinovat?
1. Creşterea amenzilor va creşte gradul neîncasării
Responsabilii guvernamentali susţin că amendarea drastică a şoferilor va duce la reducerea numărului de contravenţii pe principiul că impunerea unei penalităţi mai mari scade riscul de repetare a faptei. Comisarul-şef Liviu Zanfirescu, şef al Poliţiei Rutiere Iaşi, susţine necesitatea aplicării unor măsuri coercitive mai dure. „Nu sunt adeptul unor norme la amenzi sau la permise suspendate. Se impun însă reglementări de natură a descuraja încălcarea normelor rutiere. Toată lumea se grăbeşte, pentru unii parcă nici nu există indicatoare”, susţine Zanfirescu. Potrivit informaţiilor vehiculate public de guvern, amenzile rutiere ar putea ajunge şi la 3.500 de euro, sumă echivalentă cu valoarea unui autoturism second-hand.
Amenzile sunt încasate în prezent de autorităţile locale. Director executiv în cadrul Direcţiei Economice şi pentru Finanţe Publice Locale, Maria Apetroaei, susţine însă că instituţia pe care o conduce se confruntă cu mari probleme doar în încasarea amenzilor de la persoanele fără venituri. „Executarea silită se face pe baza Codului de Procedură Fiscală, care nu ne permite să punem sechestre pe orice bun mobil. Cetăţeanul poate veni să demonstreze că respectivul bun îi este absolut necesar şi câştigă. În plus, scoaterea bunurilor la licitaţie nu garantează vânzarea. În cazul popririlor, de cele mai multe ori contravenientul are şi alte datorii şi ne trezim că încasăm o amendă de 500 de lei în 2-3 ani”, spune Maria Apetroaei. Creşterea cuantumului amenzilor nu va face decât să ducă la mărirea sumelor datorate statului.
2. Suspendarea permisului pentru neplata amenzilor
Una dintre noutăţile aduse de Codul Rutier va fi suspendarea permisului de conducere în caz de neplată a amenzilor. Măsura presupune o comunicare rapidă şi exactă între mai multe instituţii. În prezent, amenzile se constituie ca venit la bugetul local.
După ce a plătit amenda, şoferul trebuie să anunţe poliţia care l-a sancţionat. „Prevederea potrivit căreia în 48 de ore se achită jumătate din minimum duce la multe situaţii paradoxale. Şoferul nu mai anunţă poliţia. Noi primim procesul verbal de la poliţie şi încercăm să-l punem în executare, dar persoana respectivă vine şi demonstrează că amenda a fost deja plătită. La fel se întâmplă şi cu procesele-verbale contestate în instanţă”, explică Maria Apetroaei, director executiv DEFPL Iaşi.
Ca variantă de lucru, Guvernul are în vedere acum plata amenzilor la Trezorerie, după care banii să fie împărţiţi primăriilor. Trezoreria ar putea apoi comunica direct cu poliţia, iar permisele ar putea fi suspendate în acest mod. Dar contravenientul plăteşte în 48 de ore, în timp ce procesul-verbal ajunge la organul fiscal după două-trei săptămâni. În plus, rămâne problema proceselor-verbale contestate în instanţă.
3. Consumul de alcool la volan
Una dintre cele mai controversate măsuri a fost anunţată direct de către Victor Ponta şi permite şoferilor un anumit prag de alcoolemie. Astfel, până la 0,2 la mie ar fi alcoolemie permisă, între 0,2 şi 0,5 ar urma să fie considerată contravenţie şi o alcoolemie de peste 0,5 la mie va deveni infracţiune.
Pe lângă faptul că va fi permisă alcoolemia la volan, se remarcă scăderea pragului pentru infracţiuni. „Salut faptul că va fi scăzut pragul pentru infracţiune. Trebuie spus că vorbim despre alcoolemie în sânge şi nu în aerul expirat”, a explicat comisarul-şef Liviu Zanfirescu.
4. Suspendarea permisului în caz de accident cu victime
Şefii din poliţia rutieră ieşeană consideră că şi în cazul unui accident provocat de un pieton prin traversare neregulamentară şoferul are o parte de vină. „Conduita preventivă înseamnă să anticipezi că poate apărea oricând ceva pe şosea, fie un animal, fie o groapă, fie un pieton”, spune Zanfirescu.
La polul opus se situează instructorii auto, adică tocmai cei care pregătesc viitorii şoferi. „Ar trebui sancţiuni graduale, nu poţi ridica direct permisul pentru 2-3 ani. Pe unii şoferi îi poţi lăsa fără pâine pentru că s-a produs un accident în care ei nu au fost vinovaţi. Vă daţi seama că după doi ani acea persoană este mai rău ca un începător? Ar trebui să dea din nou examen, dar aşa se mai duc încă doi ani, pentru că i-am văzut pe cei care au acum permisul suspendat şi vin să dea examen. Cei mai mulţi pică la sală, au probleme mari”, a explicat instructorul auto Ioan Sălceanu.
Prin noul Cod Rutier, ar urma să se suspende permisul dacă depăşeşti cu 35 km/h viteza maximă în localităţi, ceea ce a provocat un val de reacţii negative
Sfat: reclamaţi la 112 agresorii din trafic
Şeful poliţiei rutiere ieşene, Florin Zanfirescu (foto) recomandă să îi reclamaţi la 112 pe toţi şoferii agresivi în trafic. „Cei care fac semnale, îi ameninţă şi îi pun în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic pot fi comunicaţi prin apelul de urgenţă. E suficient să primim numărul de înmatriculare al maşinii, îi înregistrăm în bazele de date şi apoi îi controlăm mai des. În general, aceştia sunt teribiliştii între 18 şi 25 de ani.
Prescripţia amenzilor este un mit
Autorităţile susţin că prescripţia amenzilor este posibilă doar în teorie şi sunt rare cazurile în care astfel de datorii sunt radiate. O amendă se prescrie în termen de 5 ani, dar numai în anumite condiţii. „Prescripţia se întrerupe prin acte comise de noi. Dacă am procedat la efectuarea unei somaţii de plată, de exemplu, prescripţia se întrerupe. De la acea dată, trebuie să treacă alţi 5 ani”, susţine Maria Apetroaei.
