Ahmad Al Deiri este cercetat penal pentru spălare de bani. Se verifică documentele de la Siraj şi Avicom. Sirianul a făcut un credit pentru a-şi moderniza o fermă. Acum, şi CEC-ul şi Fondul Naţional de Garantare vor banii înapoi. „S-aştepte”, e răspunsul sec al sirianului. Firma lui Al Deiri a intrat în insolvenţă şi s-a pus astfel la adăpost în faţa tuturor creditorilor. Pentru plata datoriilor, Al Deiri a mai câştigat un răgaz de 4 – 5 ani.
Afacerile sirianului Ahmad Al Deiri riscă să se prăbuşească asemenea unui castel din cărţi de joc. Al Deiri are probleme şi cu fondurile acordate de stat pentru dezvoltarea afacerilor. Pentru modernizarea unei ferme şi construirea unei staţii de biogaz a accesat un credit finanţat prin PNDR. Investiţia totală a fost de 15,7 milioane de lei, din care 4,6 milioane contribuţie proprie. Acum, şi CEC-ul şi Fondul Naţional de Garantare vor banii înapoi. „Creditul a fost luat de la CEC şi garantat de Fond. S-au înscris la masa credală, asta este. Îşi vor primi banii în trei ani”, susţine patronul Sirajului. CEC cere 4,8 milioane de lei, din care 3,7 milioane constituie creditul, iar diferenţa sunt dobânzi şi penalităţi.
Suveica Siraj-Avicom
Legăturile încurcate între firmele deţinute de sirianul Ahmad Al Deiri au atras şi atenţia procurorilor. Patronul Sirajului recunoaşte că este cercetat penal pentru spălare de bani. „Cine nu e urmărit penal astăzi?”, se întreabă sirianul.
7est a prezentat săptămâna trecută situaţia în care a ajuns una dintre cele mai mari afaceri private din comerţul ieşean. Siraj AD Impex a cerut insolvenţa în vara acestui an, după ce în primăvară a încercat să realizeze un concordat preventiv, adică o înţelegere cu creditorii. Până acum, lui Ahmad Al Deiri i se cer peste 20 de milioane de lei, dar sirianul a găsit portiţa legală prin care poate bloca plata pentru o perioadă îndelungată de timp. Problemele economice ale Sirajului au o strânsă legătură cu sistemul în care a lucrat patronatul firmei. Prin intermediul Siraj, Al Deiri a cumpărat în 2007 Avicom Vaslui, o fermă de creştere a păsărilor. Apoi, legăturile dintre Siraj şi Avicom au devenit atât de strânse, încât este greu de aflat care sunt afacerile reale ale Siraj şi care ale Avicom. Din acest motiv, sunt greu de identificat şi datoriile reale ale firmei din Vaslui şi, separat, cele ale Sirajului.
Ahmad Al Deiri, patronul Siraj, susţine că doar din chiriile de la centrul comercial obţine venituri de 900.000 de euro anual. Cum a ajuns totuşi la datorii de zeci de milioane de lei, nu poate să explice
A fugit de executori
Concret, Siraj a garantat credite pentru Avicom şi a şi făcut plăţi în numele firmei vasluiene. Ca urmare, relaţia dintre firme este verificată acum de poliţişti şi procurori. „Dar ce om de afaceri din România, mai ales arab, nu este cercetat pentru spălare de bani? Fiind societăţi legate una de alta, au început cercetările. Suntem în curs de cercetare acum, se verifică documente”, afirmă Ahmad Al Deiri. Intrarea în insolvenţă are un motiv extrem de pragmatic: Al Deiri a fugit de executori. Împotriva lui începuse executarea silită de către Raiffeisen, care obţinuse un titlu executoriu pentru 17.000 de metri pătraţi de teren. După prima şedinţă de licitaţie, la care nu s-a prezentat nimeni, sirianul a cerut insolvenţa şi a blocat astfel vânzarea. Raiffeisen cere de la firma sirianului 8,4 milioane de lei, reprezentând două credite neachitate. Creditele au fost destinate modernizării Avicom şi au fost garantate de Siraj.
A câştigat patru ani
O sumă similară trebuie returnată şi către Intesa SanPaolo, de unde s-a contractat un credit ipotecar. Al Deiri susţine însă că este victima sistemului bancar românesc. „Când am luat creditul, se rugau de mine să iau de la ei. Apoi am cerut eşalonare la plată şi nu au fost de acord. Îşi vor primi banii, dar eşalonat, în trei ani”, a spus patronul Sirajului. În total însă, aproape tot patrimoniul Avicom este gajat în favoarea băncilor. Prevederile din Legea Insolvenţei îl salvează, practic, pe Al Deiri, dar produc pagube creditorilor. Toate procedurile de executare silită au fost blocate, iar creditorii trebuie să se înscrie la masa credală. În acelaşi timp, este blocată şi calcularea accesoriilor, adică a dobânzilor şi a penalităţilor. Sirianul a câştigat astfel, fără mare efort, un termen de 4-5 ani pentru plata datoriilor. Ca procedură, după finalizarea tabelului creditorilor, trebuie aprobat un plan de reorganizare. Acest lucru poate dura chiar mai mult de un an. La rândul său, planul de reorganizare se întocmeşte, de regulă, pentru o perioadă de 3 ani. Aşadar, în loc să plătească acum cei 8,4 milioane de lei ceruţi de Raiffeisen, Siraj a obţinut ceea ce solicitase iniţial băncii: o eşalonare substanţială.
Le dă cu flit
Pe lângă bănci, la masa credală au început să se adune zeci de firme şi chiar persoane fizice care cer, la rândul lor, bani de la Siraj. Este vorba despre zeci de bilete la ordin fără acoperire care au ajuns în diverse colţuri ale ţării. Sirianul contestă însă multe dintre astfel de cereri şi susţine că datoriile nu sunt ale lui. „Eu am plătit către Hidroterm cu bilete la ordin, dar nu au încasat banii. Hidroterm le-a dat mai departe către Amur şi de acolo s-au răspândit. Când le-am emis eu, puteam să le plătesc. Am intrat apoi în insolvenţă şi se dă refuz la plată. Eu nu am nicio legătură cu Lindab, de exemplu. Lindab a preluat de la Amur, nu de la mine biletele”, se apără Al Deiri.
Tranzacţie dubioasă între fraţi
O tranzacţie bizară s-a înregistrat cu puţin înainte de intrarea Siraj în insolvenţă. Pe 5 iulie devine creditor al Siraj AD firma Siraj Prod SRL, care are adresa tot pe Poitiers nr. 14, ca şi Siraj AD. De fapt, Siraj Prod a preluat o datorie de 5,3 milioane de lei pe care Siraj AD o avea către Rounad Impex SRL. Preţul cesiunii a fost de 530.000 lei, reprezentând 10% din nivelul datoriei. Aşadar, firma Siraj Prod, controlată de Al Deiri, a plătit 530.000 lei pentru a prelua o datorie de 5,3 milioane de lei pe care o înregistra Siraj AD, firmă a aceleiaşi familii. Firma Rounad Impex SRL, deţinătoarea de creanţă, este a lui Rzan Alderi, acţionar şi administrator la Siraj AD şi fratele lui Ahmad Al Deiri. „Am adunat creanţele şi i-am dat nişte bani şi fratelui meu, care vrea să plece din ţară. E o tranzacţie ca oricare alta”, afirmă Ahmad Al Deiri. Plata cesiunii de creanţă urmează să se facă în rate lunare, timp de doi ani, dar prima tranşă de bani trebuie virată abia în 30 aprilie 2014.
