Sfânta cuvioasa Parascheva, cunoscută şi sub numele de cunoscută și sub numele de Paraschiva este sărbătorită de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 14 octombrie.
În anul 1641, moaștele sale au fost aduse la Iași de către domnitorul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Sfânta cuvioasa Parascheva s-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară.
S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară, scrie ziarullumina.ro.
Sfânta cuvioasa Parascheva s-a arătat în vis la doi oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni.
Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 şi în această zi este cinstită Cuvioasa Parascheva de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării.
Tradiţii şi obiceiuri
Este interzis în această zi să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie dacă vrei să eviți durerile de cap și cele oculare.
Conform unei superstiții străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană NU trebuie să se numere și poamele cu cruce, nucile, castraveții sau pepenele roșu. Împarte în schimb must și vin nou, dar și pâine sau lipie.
Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu și pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămica, se spune în popor că este bine să împarți din bucățele tale unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naștere, iar nașterea ta va fi una ușoară, fără dureri.
Mai mult, se fac previziuni ale vremii în funcție de starea vremii în ziua de 14 octombrie, dar și ținând cont de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea și friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală și blândă.
Preoţii spun că moaştele sunt îmbrăcate după ritualuri bisericeşti, la care iau parte doar preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Însă şi mai puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poarta şi un blestem, ce datează din 1641.
Hainele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii ţin post şi fac rugăciune înainte de a începe să le lucreze, spun preoţii de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
„Este pe o catifea albă şi florile sunt la fel în aceeaşi nuanţă cum este împodobit baldachinul Sfintei Parascheva.”, spune Valerian Radu de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
Veşmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, la care participa doar câţiva preoţi ai Mitropoliei.
„Începe binecuvântarea care se dă de către eclestiar şi apoi acatistul Sf Parascheva rostindu-se şi noi toţi preoţii dăm răspunsul: Bucură-te Sf. Parascheva mult folositoare şi în această vreme se schimbă veşmântul sfintei Parascheva.”, spune protosinghel Valerian Radu.
Preoţii spun că Sfânta Parascheva mai poartă nişte veşminte care nu se dau jos niciodată. Acestea au un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: „blestemat să fie cel care va împraştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Moaştele Sfintei Parascheva se află la Iaşi de 371 de ani şi au fost aduse de domnitorul Vasile Lupu. Iniţial, racla a fost aşezată în Biserica Trei Ierarhi, dar în 1888, după slujba de vecernie, a rămas aprinsă o lumânare care a declanşat un incendiu. Atunci, doar moaştele au rămas neatinse.
Sfânta cuvioasă Parascheva: Românii şi moaștele
Aproximativ 250.000 de români merg în fiecare an în călătorii în ţară pentru pelerinaj religios, iar cei mai mulţi dintre ei rămân în zona respectivă între una şi trei nopţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) transmise la solicitarea MEDIAFAX.
Anul trecut au mers în pelerinaje religioase în ţară aproximativ 263.000 de persoane, în scădere cu 6% comparativ cu anul precedent. Statistica îi ia în calcul doar pe cei care au rămas cel puţin o noapte în zona respectivă şi nu include călătoriile de o zi.
Din total, 3.300 de persoane au fost în pelerinaj şi au înnoptat în zona litoralului, 63.000 în staţiunile montane, aproape 400 în staţiuni balneoclimaterice, 17.000 au mers în circuite şi în jur de 180.000 de pelerini au ajuns în alte zone din ţară.
Părintele Contantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, spune că zonele care atrag cei mai mulţi pelerini sunt nordul Moldovei, mănăstirile din jurul Neamţului, Maramureşul şi Valcea. Pelerini atrage de asemenea şi Bucureştiul, dar şi mănăstirile din jurul capitalei, printre care Cernica, Pasărea sau Snagov.
Şi în Prahova sunt câteva mănăstiri care atrag, de asemenea, un număr important de persoane în circuite religioase, printre ele aflându-se cele de la Ghighiu, Zamfira şi Crasna.
Cei mai mulţi pelerini (242.000), stau în zona în care au ajuns între una şi trei nopţi, circa 17.000 stau 4-7 nopţi şi doar 3.000 rămân mai mult de opt nopţi.
Din totalul pelerinilor, peste 70% îşi organizează călătoria pe cont propriu. Cei mai mulţi (77%) merg cu autobuzul sau autocarul, 10% cu maşina personală, 6% cu trenul şi restul cu alte mijloace.
Peste 33% dintre pelerini se cazează la hoteluri şi pensiuni, 21% în locuinţe particulare cu chirie şi 20% la părinţi, bunici, rude sau prieteni.
Cei mai mulţi pelerini merg la mănăstirile din ţară cu prilejul marilor sărbători religioase, cum ar fi Cuvioasa Parascheva (în octormbrie, la Iaşi), Sfântul Dumitru (octombrie, Bucureşti), Adormirea Maicii Domnului (august), dar şi Învierea şi Naşterea Domnului.
(Sursa: realitatea.net)
