N-a plătit creditele la bănci şi a pus în circulaţie bilete la ordin fără acoperire în valoare de milioane de lei. Patronul Siraj n-a plătit nici măcar seminţele şi îngrăşămintele pentru care garantase cu producţia. A tras o ţeapă de milioane de ouă până şi unui comerciant din Republica Moldova. Pentru terenul şi halele de la Siraj, statul a primit doar 3% timp de 14 ani. Proporţiile dezastrului sunt atât de mari, încât zeci de firme din toată România suferă unda de şoc, gaura fiind de ordinul milioanelor de euro.
Până la apariţia centrelor comerciale internaţionale, Sirajul deţinea monopolul în domeniul comerţului din întreaga Moldovă. Marfă de tot felul, mai mult sau mai puţin bine expusă, dar mereu ieftină, atrăgea zilnic mii de oameni. La concurenţă cu bazarul din Suceava, Siraj a rezistat pe piaţă până în acest an. A cerut clemenţă în primăvară, după care a intrat în insolvenţă pentru a evita executarea silită. Datele de pe masa judecătorilor arată că afacerea s-a construit pe „ţepe” şi pe multă minciună.
Concordatul a eşuat
Afacerea Siraj s-a prăbuşit în primăvară, când Ahmad AlDeiri şi fratele său, Rzan Aldeiri, au încercat încheierea unui concordat preventiv. Concordatul preventiv este un contract încheiat cu creditorii, prin care firma propune un plan de redresare iar creditorii acceptă acest lucru. Prin concordat se suspendă executarea silită, valoarea datoriilor este îngheţată, iar contractele aflate în curs continuă să se deruleze. În martie însă, negocierile cu creditorii au eşuat, Intesa SanPaolo Bank şi Hidroterm Execuţie nefiind de acord cu oferta.
Ahmad AlDeiri, patronul Siraj
Sunt urmăriţi penal
Aşa s-a ajuns ca, la sfârşitul lunii iulie, Siraj să ceară insolvenţa, recunoscând datorii de circa 20 milioane de lei, din care 8,5 milioane la Intesa şi 6,5 milioane la Hidroterm. Rzan Alderi se angaja, în cererea de intrare în insolvenţă, să plătească toate datoriile. Veniturile pe care conta erau de 900.000 euro anual din chirii şi 2,8 milioane de lei din comerţul cu cereale. Cererea de intrare în insolvenţă a ridicat însă vălul de pe afacerea Siraj, pentru că partenerii de afaceri păgubiţi au putut să vorbească. La cererea judecătorului sindic, Oficiul Registrului Comerţului atestă, pe 30 iulie, că Siraj AD este sub urmărire penală. După acea dată, cererile de creanţă şi reclamaţiile au început să curgă în valuri.
Au fugit de executarea silită
În mai puţin de trei luni, dosarul Siraj de pe masa judecătorilor a ajuns deja la şapte volume. Cele mai mici solicitări de plată vin din partea statului, care are de recuperat doar câteva sute de mii de lei, dar patronii de la Siraj n-au mai plătit nimic de luni de zile. E.On a cerut 162.000 de lei, pentru că Al Deiri n-a mai plătit nici gazul, nici curentul electric.
Aceste datorii sunt irelevante pentru o afacere de talia Sirajului, iar intrarea în insolvenţă maschează, practic, fuga lui Al Deiri de marii creditori şi de partenerii care au luat „ţeapă”. Printre cauzele reale ale intrării în insolvenţă, enumerate de administratorul judiciar Liviu Ţiplea, se află declanşarea procedurii de executare silită din partea Raiffeisen. Banca a obţinut un titlu executoriu pentru o datorie de 8,44 milioane de lei şi a scos la vânzare 17.200 mp de teren de la Siraj. Intrarea în insolvenţă a blocat, practic, vânzarea terenului.
CITIȚI MÂINE DIMINEAȚĂ, LA ORA 9.00, ANCHETA INTEGRALĂ A 7EST.