Seismologii susţin că s-a reactivat o falie în zona Galaţi, aceasta fiind principala cauză a seismelor din ultima perioadă. Experţii exclud cauzele nenaturale în producerea cutremurelor din Galaţi.
Cutremurele înregistrate în ultima perioadă în zona comunei Izvoarele, din judeţul Galaţi, au cauze naturale, existând un stres puternic în scoarţa terestră, astfel că plăcile tectonice „se împing unele în altele”, iar fenomenul nu poate fi oprit, arată experţii prezenţi în zonă pentru cercetări. „La izoarele, există o propagare şi un efect de amplificare local. De asta se simt foarte bine, ca urmare a geologiei acest efect de amplificare face ca un cumtremur să fie simţit mai puternic aici decât spre Slobozia, de exemplu. Din păcate, nu putem opri acest fenomen. S-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. Este vorba de zile”, afirmă experţii prezenţi la faţa locului.Potrivit acestora, după activitatea seismică intensă din noaptea de vineri spre sâmbătă şi din cea de sâmbătă spre duminică, aceasta din urmă de mai mică intensitate, ar trebui să urmeze perioada „descrecătoare a activităţii seisimice”.
„Cauzele producerii acestor cutremure sunt naturale. Există un stres puternic în scoarţă, astfel că plăcile tectonice se împing unele în altele şi are loc ruperea”, a declarat un expert aflat în zona Izvoarele pentru cercetarea fenomenului. Acesta a explicat că s-a reactivat o falie situată în apropierea comunei Izvoarele, care „a mai dat cutremure”. „Acum este o activare ieşită puţin din comun”, a afirmat expertul. La întrebarea unor localnici din zonă dacă seismele au legătură cu exploatarea petrolieră din zonă, acesta a spus că este luată în calcul şi această ipoteză, dar că din datele de până acum nu poate fi considerată o cauză. De asemenea, expertul a spus că seismologii iau în calcul inclusiv ipoteza ca inundaţiile puternice din zonă să fi influenţat activitatea seismică din ultima perioadă.
„Este vorba despre efectul apei asupra activităţii seisimice, şi anume în momentul retragerii apelor apare aşa-numita seismicitate indusă. Deci poate influenţa seismic şi faptul că aţi avut o inundaţie aici”, a explicat expertul seismolog. „Noi nu excludem nicio posibilitate, dar mai întâi trebuie să culegem toate datele. Am adus patru staţii sesimice de mare amplificare plantate în zona epicentrului, plus cinci aparate GPS care măsoară mişcările seismice. Suntem hotărâţi să avem toate datele. Noi suntem aţintiţi cu toată atenţia asupra zonei şi monitorizăm toate evenimentele”, a spus expertul, care a reamintit că sâmbătă în zonă au fost trei cutremure: unul de 3,5 grade la cinci kilometri adâncime, unul de 3,3 grade la 4,5 kilometri adâncime şi unul de 2,9 grade la doi metri adâncime.
Expertul seismolog a mai spus că ultimul cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, înregistrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, ar putea avea o influenţă în ceea ce priveşte descărcarea din energia acumulată în zona Izvoarele, lucru care „ar ajuta la liniştirea activităţii seismice”. Potrivit expertului, este puţin probabil ca în perioada următoare să mai apară cutremure de peste 4 grade. „Ce a fost greu a trecut”, a spus acesta. El a reamintit că, în afară de Vrancea, unde au loc cutremure de adâncime, teritoriul României este „bântuit” şi de cutremure de suprafaţă, ca de exemplu în zona Făgăraşului, Banatului (unde în 1990 au avut loc o serie de cutremure, fenomene similare celor de acum din zona Galaţi), dar şi în zone precum Carei, Tulcea şi în sudul Dobrogei (din Bulgaria) influenţând zona Mangalia Constanţa. Duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, simţit şi la Bucureşti, seismul având intensitatea cinci în zona epicentrală.
Trei cutremure succesive s-au produs în seara zilei de sâmbătă, 5 octombrie, în zona GALAȚI-PECHEA din sudul Moldovei.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, primul cutremur a avut loc la ora locala 18h19min07sec, iar epicentrul acestuia a fost localizat la 15 km nord-vest de Galați (45,53 grade latitudine Nordică, 27,89 grade longitudine Estică); seismul s-a produs la adâncimea de 5 km și a avut magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter. Cutremurul a fost resimțit în zona epicentrală cu intensitatea de III-IV grade pe scara Mercalli.
Al doilea seism a avut loc în aceeași zona la ora locala 18h20min20sec, la adancimea de 4,5 km; cutremurul a avut magnitudinea de 3,3 grade pe scara Richter, iar intensitatea in zona epicentrala a atins III grade pe scara Mercalli.
Al treilea cutremur s-a produs la ora locală 18h21min06sec la 21 km nord-vest de Galați (45,48 grade latitudine Nordica, 27,78 grade longitudine Estica), adancimea focala fiind de 2 km; cutremurul a avut magnitudinea de 2,9 grade, iar intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli.
Un cutremur moderat cu magnitudinea de circa 5,5 grade pe scara Richter s-a produs in dimineata zilei de duminica, 6 octombrie, in regiunea Vrancea, la ora locala 4h37min21sec.
Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, seismul s-a produs la adancimea de 134 km, iar magnitudinea a fost de 5,5 grade pe scara Richter. Epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Vrancei, zona NEREJU-VINTILEASCA (45,64 grade latitudine Nordica, 26,69 grade longitudine Estica).
Intensitatea cutremurului in zona epicentrala a fost de V-VI grade pe scara Mercalli. Seismul a fost resimtit pe arie larga in Moldova si Muntenia, inclusiv la Bucuresti, unde intensitatea a fost de IV-V grade pe scara Mercalli. Miscarea seismica a fost resimtita la Botosani,Iasi, Galati, Tecuci, Focsani, Barlad, Constanta, Bucuresti, Pitesti, Targoviste, Giurgiu, Brasov, Ploiesti, Buzau, Braila si in alte localitati din sudul si estul tarii. Cutremurul a fost resimtit, de asemenea, in Republica Moldova (inclusiv la Chisinau), precum si in nord-estul Bulgariei.
Cutremurul din aceasta dimineata a fost cel mai puternic eveniment seismic produs in regiunea Vrancea dupa cel de magnitudine 5,7 produs la 25 aprilie 2009.
Dupa seismele puternice din 1990 (30 mai-magnitudine 6,7 grade, 31 mai-magnitudine 6,1), cutremurele moderate din regiunea Vrancea au fost urmatoarele:
28.04.1999 08h47min56sec UTC 45,49N 26,27E adancime 151 km MGR=5,7
06.04.2000 00h10min38sec UTC 45,75N 26,64E adancime 143 km MGR=5,5
24.05.2001 17h34min02sec UTC 45,63N 26,42E adancime 144 km MGR=5,5
27.10.2004 20h34min36sec UTC 45,78N 26,73E adancime 98 km MGR=6,0
14.05.2005 01h53min21sec UTC 45,68N 26,54E adancime 148 km MGR=5,6
25.04.2009 17h18min48sec UTC 45,68N 26,61E adancime 109 km MGR=5,7
06.10.2013 01h37min21sec UTC 45,64N 26,69E adancime 134 km MGR=5,5
In afara acestor evenimente de energie medie, s-au mai produs si alte cutremure cu magnitudini de pana la5,2-5,4 grade; ultimele seisme vrancene de magnitudini peste 5,0 au avut loc la 1 mai 2011 (magnitudine5,4 si adancime 146 km), respectiv 4 octombrie 2011 (magnitudine 5,3 si adancime 142 km). Ultimul cutremur cu magnitudinea mai mare de 4,5 grade a avut loc în Vrancea la
1 decembrie 2012 (magnitudine4,8 si adancime 93 km). De asemenea, ultimul seism vrancean de magnitudine peste 4,0 din acest an a avut loc la 11 august, magnitudinea acestuia fiind de 4,5 grade, iar adâncimea focală a fost de 88 km.
(Sursa: realitatea.net)
