Cel mai important pelerinaj religios din România începe astăzi, la Iaşi, unde sunt aşteptaţi, până pe 15 octombrie, peste jumătate de milion de români. Mai mult de jumătate se vor închina în faţa moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva, cunoscută în popor ca Sfânta Vineri sau Sfânta Balcanilor. Drumul moaştelor de la Sfântă la brand de ţară a durat sute de ani, pelerinajul de la Iaşi fiind considerat de Biserică unul dintre cele mai mari din lume.
Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este celebrată în fiecare an pe data de 14 octombrie. În intervalul 10-15 octombrie, peste 500.000 de vizitatori ajung la Iaşi, în preajma Catedralei Mitropolitane, acolo unde sunt depuse moaştele sfintei, considerate făcătoare de minuni.
În jur de 250.000 de pelerini ajung să treacă prin faţa raclei cu rămăşiţele pământeşti pentru a se închina. De regulă, cozile pelerinilor care aşteaptă să ajungă în curtea Mitropoliei se întind pe distanţe de kilometri. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române consideră evenimentul de la Iaşi drept unul dintre cele mai importante pelerinaje religioase din lume, arată Adevărul.
Una dintre tradiţiile sărbătorii este aducerea în Capitala Moldovei, pe lângă moaştele Paraschevei, şi pe cele ale unui alt sfânt din spaţiul ortodox de însemnătate pentru credincioşi. Spre deosebire de anii trecuţi, la Iaşi vor ajunge astăzi, 10 octombrie, rămăşiţele umane ale unui sfânt român, Simeon de la Muntele Minunat din Antiohia Siriei, aduse de la Mănăstirea Neamţ. Este vorba despre capul sfântului, care a murit în anul 592 d. Hr. şi care este prăznuit pe data de 24 mai. Despre moaştele sfântului se spune că a fost „ferecate“ în Mănăstirea Neamţ în anul 1463 de către domnitorul Ştefan cel Mare.
Slujba, transmisă în direct online
De asemenea, va fi adusă la Iaşi şi o copie a icoanei Maicii Domnului – Prodromiţa, aflată, în original, la Schitul românesc Prodromu, de la Muntele Athos. Este vorba despre o reprezentare aflată în mod obişnuit la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Este o reproducere fidelă, în mărime naturală, a celei de la Muntele Sfânt. Oficialii Mitropoliei Moldovei au luat această decizie pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la pictarea, chiar la Iaşi, a acestei icoane. Potrivit acestora, chipul Maicii Domnului ar fi apărut pe icoană de la sine, într-o noapte, în condiţiile în care pictorul desemnat s-o realizeze avea dificultăţi în a-şi imagina chipul Sfintei.
Tot ca o noutate faţă de anii trecuţi, slujba principală, din data de 14 ocotmbrie, va fi ţinută pe o scenă amenajată pe pietonul Ştefan cel Mare, în faţa Catedralei Mitropolitane. Slujba, condusă de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va fi transmisă în direct de Trinitas TV, TVR 1 şi va putea fi ascultată fie online, pe site-ul doxologia.ro, fie la Radio România Actualităţi.
Schimbarea locului slujbei a fost decisă deoarece în curtea Mitropoliei au loc lucrări ample de restaurare. „Ne aşteptăm la un aflux foarte mare de pelerini, pe care-i rugăm să petreacă cât mai puţin timp, câteva secunde, atunci când ajung la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva pentru a se închina. Ne dorim ca la închinăciune să ajungă cât mai mulţi dintre credincioşii care aşteaptă la rând“, a explicat părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
În acest an, cei la Mitropolie au elaborat şi un ghid al pelerinului, un ziar de opt pagini, în format tabloid, care va fi tipărit în câteva zeci de mii de exemplare. Ziarul va fi distribuit în cele două puncte de informare amenajate în zona Gării şi a Primăriei Iaşi şi va conţine absolut informaţii necesare vizitatorilor: traseul pelerinilor, locuri de cazare, puncte de prim-ajutor, posibilităţi de cazare şi de masă, programul slujbelor, precum şi informaţii despre viaţa şi minunile sfinţilor ale căror moaşte se află la Iaşi.
Sute de invitaţii trimise politicienilor
Potrivit unor informaţii neoficiale, la slujba din 14 octombrie vor participa liderii coaliţiei USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Cel mai probabil, Prea Fericitul Daniel nu va ajunge la Iaşi în perioda Hramului Sfintei Parascheva. Anunţul a fost făcut de oficialii Mitropoliei, care nu au dat detalii suplimentare.
„Am trimis foarte multe invitaţii, de la oficiali ai administraţiei locale şi până la şeful statului. Nu ştim în acest moment cu certiudine cine va veni la Iaşi“, a declarat preotul-inspector Florin Chirilă, membru al stafului de organizare.
Partea laică a evenimentului înseamna aproximativ 5.300 de metri pătraţi de spaţii comerciale, ocupate de aproximativ 280 de comercianţi, de la care Primăria Iaşi a încasat în jur de 700.000 de lei. În general, sunt expuse pentru vânzare produse de artizanat, de îmbrăcăminte sau de încălţăminte.
Este programată, în acelaşi timp, şi Sărbătoarea Vinului, la care se pot mânca cărnuri la grătar, asezonate cu vin sau bere, cu muzică populară în fundal. Pe data de 14 octombrie, de la ora 17.00, are loc la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ evenimentul intitulat „Seara Valorilor“, în cadrul căruia Primăria Iaşi premiază reprezentanţi ai comunităţii locale cu rezultate notabile peste an.
Punctul culminant al Sărbătorilor Iaşului este concertul din faţa Palatului Culturii din seara zilei de 15 octombrie, la care vor participa Loredana, Smiley, Mandinga şi Cargo şi care va fi prezentat de Pavel Bartoş. Municipalitatea va cheltui pentru concert, cu tot cu focul de artificii de la final, în jur de 250.000 de lei, din fondul total de 1,5 milioane de lei alocat sărbătorilor din bugetul local.
Cum a ajuns Parascheva Sfântă
Este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Vineri şi i se atribuie, în tradiţia creştin-ortodoxă, zeci de minuni făcute după moarte. 14 octombrie este data la care a decedat în Epivat, Tracia, o localitate situată în apropiere de Constantinopol, actualul Istanbul. Se ştie doar că a trăit în secolul XI şi că s-a născut într-o familie bogată. Legenda spune că la vârsta de 10 ani a auzit în timpului unei slujbe cuvintele Domnului: „Oricine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze“.
În acel moment a donat toate hainele sale săracilor şi a plecat spre Constantinopol, unde a urmat o viaţă ascetică şi a experimentat mai multe viziuni ale Fecioarei Maria. A murit la vârsta de 27 ani, în oraşul grecesc Kalikrateia, iar debutul legendei apare la câţiva ani după deces. Atunci, Sfânta Parascheva s-a arătat în vis unui călugăr din zonă, nemulţumită că lângă mormântul ei a fost îngropat un păcătos. Călugărul a primit chiar indicaţii despre locul în care era îngropată, iar acesta a decis s-o deshumeze.
Călugărul a constatat că trupul ei era mumificat, fapt care, coroborat cu arătare
a în vis, i-a întărit aura de sfinţenie. Relicvele, care au început să fie venerate de mii de credincioşi, au fost transportate la Biserica Sfinţilor Apostoli din Kalikrateia. Ulterior, în 1238 moaştele au ajuns la Veliko Târnovo, iar în 1393 la Belgrad. Otomanii au adus relicvele la Constantinopol în 1521, iar în 1641 au ajuns la Iaşi, ca o recompensă pentru domnitorul Vasile Lupu pentru că a plătit toate datoriile către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
Până în 1889, moaştele au stat în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, iar din acest an au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a luat amploare începând cu hramul ei din anul 1955, când a fost proclamată generalizarea cultului ei de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. „Brandul“ Cuvioasei Parascheva a fost desăvârşit după anii ’90, când sărbătoarea religioasă a fost dublată de cea laică. Pelerinii veniţi la Iaşi cred că atingerea raclei cu moaşte îi poate ajuta să se vindece de boli grave sau să le fie îndeplinite dorinţele cele mai intime.
(Sursa: adevarul.ro)
