O familie din Suceava susţine că deţine o bucată din stelele de pe cer. Străluceşte, dar numai dacă e pusă la soare, pentru că în rest este neagră, sticloasă şi foarte grea.
„Bolovanul” care stă prin curtea soţilor Pletosu de peste 25 de ani, mutat ici-colo, ca să nu-i încurce, pus ca greutate peste scândurile cu care acoperă recoltele de toamnă, iar de multe ori, pur şi simplu dat uitării, în colţul gardului, după afumătoare, s-ar putea să fie printre cei mai mari meteoriţi descoperiţi pe teritoriul României, arată Monitorul de Suceava.
Meteoritul din lanul de porumb
L-au găsit când au mers la prăşit de porumb, pe un câmp aflat nu departe de casa lor.
„Când am dat cu sapa, numai am simţit cum se îndoaie fierul. Am tot dat roată, până când am simţit ceva mai mare. Pământul era ca şi cărămida făcut, roată-nprejur. Pământul din groapă, în jurul lui, nu mai era negru, ci roşiatic, ars de la căldura pe care o degaja. Din prima am ştiut că e de sus”, îşi aminteşte Ioan Pletosu de ziua în care a găsit „bolovanul”, în 1987.
„Era băgat în pământ cam la vreo 30 de centime, şi când l-am scos de acolo era o figură aşa, cam pocită…M-am temut de el, dar totuşi l-am adus acasă şi un an de zile a stat acolo, pe temelie la gard, cât mai departe de casă, că mi-a spus un profesor de la Suceava că poate radiază”, povesteşte bărbatul.
Bolovanul picat din cer ar mai fi stat mult şi bine aruncat prin curte, dacă cei doi locuitori din Bosanci nu ar fi văzut la televizor cum, după explozia unui meteorit în Rusia, pe toate câmpurile din zona respectivă s-a declanşat o vânătoare febrilă după bucăţi de meteorit, care se vând pe bani grei.
„Am zis atunci: Tu Veto, al nostru e tot picat de sus!”, mărturiseşte Ioan, învârtind în mâinile muncite bolovanul misterios. „Nu mă poate convinge nimeni că nu e aşa, pentru că de la frecarea cu aerul el a fost lavă, ca sticla topită. Atâţia ani la rând am lucrat ogorul ală şi n-am găsit nici o piatră cât degetul, pai o piatră cât asta nu avea cum să ajungă acolo”, spune el, ferm.
„Meteoritul din Bosanci” era iniţial mai mare, dar bărbatul, curios, s-a apucat să-l spargă cu barosul, să vadă cum e la interior. Acum îi pare rău, mai ales că bucăţile desprinse din el s-au pierdut, neglijate, fără a şti că ar putea fi valoroase.
„Vând meteorit”
Când au văzut că alţii fac bani din bucăţele de meteorit, soţii Pletosu au scos meteoritul la vânzare pe internet. Au rugat băiatul unui un vecin să îl pozeze cu telefonul şi anunţul lor a ajuns pe mercador.ro: „Vând meteorit”.
„Acum câteva zile m-a sunat unul de la Bucureşti care este mare colecţionar, care ne-a oferit un Mercedes pe dânsul” spune bărbatul, care, rotind bolovanul pe toate părţile, îşi aminteşte de ce i-a spus nevestei într-o seară: „Păi asta dacă venea pe casă, ajungea până în pat la noi, trecea prin toate, că doar ce viteză avea…”.
Cu meteoritul în sacoşică
Pentru a afla mai multe despre bolovanul picat din cer în urmă cu 25 de ani, femeia l-a luat ieri cu ea în oraş, într-o plasă de rafie, să-l prezinte unui specialist de la Observatorul Astronomic.
„La prima vedere pare a fi o rocă provenită din spaţiul cosmic. Are urme de temperatură mare şi un miros specific, semne că a fost supraîncălzită. Trebuie văzut la Iaşi, la Facultatea de Geologie, unde un expert geolog poate să infirme faptul că are provenienţa de pe Pământ”, i-a spus femeii Emil Turcu, cercetător ştiinţitic în cadrul Observatorului-Planetariu al Universităţii Suceava.
„Sunt două laboratoare la nivel mondial, care pot confirma dacă este sau nu meteorit. Unul se află în Africa de Sud şi altul în Statele Unite. De acolo i se poate spune exact toate caracteristicile, de acolo i se dă un act de identitate – caracteristicile şi provenienţa. Un meteorit poate proveni fie din centura de asteroizi, sau chiar de pe Lună ori de pe Marte, în urma unor ciocniri cu alte corpuri cereşti”.
Totuşi, în urma consultării unui specialist din ţară, căruia i-au fost trimise ieri pozele „meteoritului de la Bosanci”, veridicitatea acestuia este pusă la îndoială.
„La prima vedere pare meteorit, dar cel mai probabil este silex”, a revenit cu precizări cercetătorul ştiinţitic Emil Turcu, după ce s-a consultat cu un geolog.
Cel de-al zecelea meteorit căzut în România?
Pus pe cântar, „meteoritul” de la Bosanci, fără bucăţile desprinse din el, are 6,5 kilograme.
Dacă s-ar confirma că este de provenienţă extraterestră, acesta ar putea fi cel de-al zecelea caz de meteorit descoperit pe teritoriul României. De-a lungul istoriei, în România sunt confirmate doar nouă căderi de mereoriţi, dintre care unii au doar câteva sute de grame.
Cele nouă căderi de meteoriţi recunoscute în România:
1852 – Mezo Mădăraş (acum Mădăraşul de Câmp), judeţul Mureş. A căzut pe 4 septembrie, meteoritul având o greutate totală recuperată de 22,7 kilograme;
1857 – Ohaba, judeţul Alba, 16,25 kilograme;
1858 – Kakova (acum Grădinari), judeţul Caraş-Severin, 577 de grame;
1882 – Zsadany (acum Corneşti), judeţul Timiş, 552 de grame;
1882 – Mocs (acum Mociu), judeţul Cluj, 300 de kilograme, dintre care 42 de kilograme se găsesc la muzeul din Cluj;
1920 – Tuzla, judeţul Constanţa, căderea nu este însă documentată;
1927 – Şopot, judeţul Dolj, 958 de grame;
1937 – Tăuţ, judeţul Arad, 21 kilograme;
2008 – Pleşcoi, judeţul Buzău, 6,91 kilograme.
Metalul extraterestru de la Rădăuţi
Nu de mult, la Observatorul Astronomic – Planetariu al Universităţii Suceava s-a prezentat un rădăuţean care, mergând să strângă fânul de pe câmp, a găsit un boţ de metal topit, căzut din cer.
La analize, „meteoritul” său s-a dovedit a fi într-adevăr venit din spaţiul cosmic, dar era doar un deşeu cosmic, cel mai probabil învelişul metalic al unui satelit dezintegrat.
Meteoritii sunt materiale planetare provenite din sistemul solar care:
1. Au fost expulzate din corpurile cereşti de origine.
2. Au traversat spaţiul cosmic sub formă de meteoroizi.
3. Au “supravieţuit” trecerii prin atmosfera Pământului.
4. Au căzut pe suprafaţa acestuia.
Meteoriţii sunt materiale naturale rare, dar şi extrem de valoroase, fiind purtătorii unor informaţii, altfel greu accesibile, despre Cosmos şi evoluţia acestuia, inclusiv a Pământului.
Vechii egipteni purtau podoabe create din meteoriţi, cărora le atribuiau puteri magice.
Valoarea lor este foarte mare şi astăzi, nu doar pentru colecţionari. De exemplu, sportivii care se vor clasa pe primul loc în finalele ce vor avea loc în data de 15 februarie 2014, la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, vor primi medalii cu fragmente din meteoritul care s-a dezintegrat deasupra localităţii Celeabinsk , la 15 februarie 2013.
(Sursa: monitorulsv.ro)
