Statul pierde anual circa 1,31 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale din principalele ramuri ale industriei alimentare, potrivit calculelor Gândul. Cea mai mare sumă, 600 de milioane de euro, nu mai ajunge la stat din cauza evaziunii fiscale din sectorul morăritului şi al panificaţiei, unde evaziunea ajunge să reprezinte până la 60% din această piaţa evaluată la un miliard de euro pe an.
Alte 480 de milioane de euro se pierd anual, potrivit estimărilor gândul, din sectorul legumelor şi fructelor, o piaţă de 800 de milioane de euro, iar restul de 230 de milioane de euro nu mai ajung în visteria statului din industria cărnii.
Cel mai recent caz de evaziune în industria alimentară, cu un prejudiciu de circa 50 de milioane de euro, este anchetat în prezent de DNA şi îl implică pe senatorul PSD Niculae Bădălău, urmărit penal pentru trafic de influență, pe procurorul Angela Nicolae şi pe mai mulţi funcţionari ai Ministerului Finanţelor.
„Evaziunea fiscală este cea mai neagră gaură pentru bugetul de stat. Pentru a face plinul la buget, Guvernul este nevoit să inventeze alte taxe şi impozite. Fiecare cetăţean contribuie la plata evaziunii fiscale”, este de părere Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară.
Iată metodele prin care se face evaziune fiscală în industria alimentară, de la carnea de porc şi pui la legume, fructe şi panificaţie.
REŢEAUA ABATORUL
Anual, statul român pierde din cauza evaziunii fiscale din industria cărnii circa 230 de milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Doar în cazul cărnii de pui, evaziunea fiscală ajunge să reprezinte 15% – 20% din valoarea pieţei, după cum a declarat pentru Gândul Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).
Una dintre metodele prin care se face evaziune pe piaţa cărnii de pui porneşte încă din fermele care se ocupă cu creşterea păsărilor, potrivit spuselor preşedintelui FSIA.
Într-o astfel de fermă sunt puse la incubat, spre exemplu, un milion de ouă. Din acestea pot ieşi un milion de pui sau doar 700.000 de pui, diferenţa putând sau nu să fie declarată.
În cazul în care diferenţa nu este declarată în abatoarele mici ajung atât păsările „cu acte”, cât şi celelalte. Aici, puii nedeclaraţi sunt sacrificaţi, iar apoi carnea este încărcată în aceleaşi maşini care transportă şi carnea de pui cu acte, întreaga cantitatea fiind însoţită doar de un aviz de expediţie, fără valoare.
În cazul în care şoferul care transportă carnea de pui de la abator la magazine este oprit, el prezintă avizul şi spune că factura se va întocmi la final pentru că are de făcut mai multe transporturi. În realitate însă, factura nu mai este emisă.
Astfel, pe rafturile magazinelor ajunge o cantitate de carne de pui provenită de la păsările nedeclarate, fără acte, care este apoi scoasă la vânzare.
„Este doar una dintre modalităţi. La tăiere, inclusiv în considerarea unor probleme în abatoare, toate aceste lucruri pot duce la scăderea numărului de pe bandă şi la evaziune”, ne-a mai explicat Frumosu.
Evaziunea la carnea de porc: 40% din piaţă
Din totalul cărnii de porc care ajunge să fie cumpărată ca atare de români din magazine sau care intră în preparatele consumate de aceştia, 80% provine din import. Aici apare şi principala modalitate prin care este realizată evaziunea fiscală, care ajunge la circa 40% din piaţă în acest sector, eludarea TVA.
Spre exemplu, o firmă din Germania exportă o cantitate de carne de porc către o firmă din România. Cantitatea de carne de porc este trecută apoi prin mai multe firme de pe teritoriul ţării noastre. Pe parcurs, una dintre acestea „dispare”, iar carnea pleacă mai departe fără acte. La ultima firmă, carnea de porc ajunge fără acte.
„Se vinde fără TVA şi la preţuri care fac concurenţă firmelor care lucrează corect”, explică preşedintele FSIA problema reprezentată de evaziune în industria cărnii.
REŢEAUA POTBAGAJUL
În cazul legumelor şi fructelor, o piaţă cu o valoare estimată la ora actuală de către specialiştii în domeniu la 800 de milioane de euro, evaziunea fiscală ajunge chiar până la 60% din valoarea acesteia.
„Prin controalele MADR asupra TIR-urilor s-a mai reglementat treaba. Evaziunea există, dar e mai mică”, a declarat pentru Gândul Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.
„S-a creat însă un fenomen ciudat. Se trece cu legume şi fructe cu maşina mică din Bulgaria, Ungaria şi Polonia în România. Acest lucru este numit <micul trafic>”, a mai explicat el.
Practic, românii se duc în străinătate, cumpără legume şi fructe pe care le declară ca fiind pentru consum propriu, le transportă cu maşina în ţară şi apoi le duc în pieţe şi le vând. Aşa ajung pe tarabele din pieţele româneşti mere şi pere din Polonia şi Bulgaria, prune din Bulgaria, ardei şi conopidă din Polonia şi Ungaria.
„Ei nu practică TVA, nimic, nu fac altceva decât să bulverseze piaţa”, spune preşedintele patronatului Romconserv despre românii care adoptă metoda „portbagajul”.
REŢEAUA FĂINA
Unele dintre cele mai mari sume pierdute de stat din cauza evaziunii fiscale în industria alimentară se înregistrează în sectorul morăritului şi al panificaţiei.
Până la 60% din această piaţă estimată la circa un miliard de euro reprezintă evaziune fiscală.
În panificaţie, reţeaua evaziunii porneşte de la firma care ţine în depozite atât grâu cumpărat cu acte, cât şi grâu cumpărat la negru de pe piaţă. Din cantitatea de grâu cumpărat fără acte se face făină, care intră apoi în procesul de producere a pâinii alături de făina declarată.
Pâinea făcută din această făină ajunge la magazine, pentru ea nu se mai taie factură şi apoi este vândută mai departe, tot fără acte. Firma nu se înregistrează cu profit sau declară un profit mai mic decât în realitate şi evită astfel să achite dările la stat, după cum a mai explicat pentru Gândul Dragoş Frumosu.
Cum afectează evaziunea din industria alimentară buzunarele românilor
Românii nu sunt afectaţi direct de evaziunea din industria alimentară care aduce prejudicii de circa 1,31 miliarde de euro, ci mai degrabă indirect, susţine preşedintele FSIA.
El dă exemplul angajaţilor care lucrează pentru firmele care au astfel de practici care, pentru că patronii nu declară profitul real, primesc salarii foarte mici şi, eventual, unele sume la negru.
„Întreaga populaţie este influenţată negativ, începând cu funcţionarii care ar putea primi salarii mai mari, pensionarii cărora li s-ar putea oferi pensii mai mari, şi în general tot ceea ce este legat de politicile sociale care pot fi desfăşurate”, a mai adăugat Frumosu.
„Evaziunea fiscală este cea mai neagră gaură pentru bugetul de stat”, a declarat, la rândul său, pentru gândul Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară, care a mai adăugat că pentru a „face plinul la buget”, Guvernul este nevoit „să inventeze alte taxe şi impozite”.
„Fiecare cetăţean contribuie la plata evaziunii fiscale”, a concluzionat Minea.
(Sursa: gandul.info)
