După mai bine de şase ani de când autorităţile române încearcă să definească clar serviciile medicale la care au dreptul plătitorii români de contribuţii de sănătate, iată că Ministerul Sănătăţii publică patru documente care detaliază pachetul de bază.
“Este o primă formă, perfectibilă, pe care o supunem, astăzi, dezbaterii publice”, a precizat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care speră să vadă proiectul funcţional până pe 1 februarie 2014.
Pentru români acest pachet este cea mai importantă măsură de sănătate publică din ultimul deceniu. Dacă el va funcţiona, fiecare dintre noi va fi în mod direct afectat. Prima veste: pachetul de bază va fi gratuit atât pentru cei care-şi plătesc contribuţia la stat, cât şi pentru cei care nu o plătesc.
Ministerul Sănătăţii a publicat patru documente care detaliază teoretic în ce va consta pachetul de servicii medicale de bază oferit în spital, în policlinici, la medicul de familie şi în cadrul asistenţei medicale primare. Tot ce înseamnă medicina de urgenţă va intra în acest pachet de bază. Dacă veţi citi în continuare veţi afla că:
– pentru cele mai multe afecţiuni vom avea dreptul la 4 consultaţii gratuite pe an în policlinici;
– pentru pneumonie, ulcer, diabet tip 2 sau hepatite necomplicate nu vor mai fi acceptate internări în spital vom putea efectua gratuit în policlinici endoscopii şi cele mai multe analize de sânge uzuale;
– medicul de familie va fi obligat să ne consulte anual copilul până ce acesta împlineşte 18 ani.
Începând cu 2014, asistenta medicală se va acorda în România prin pachetul de bază, pachetul programelor naţionale şi pachetul de asigurări suplimentare private. Între primele două asemănarea, faptul că ambele sunt gratuite pentru toată lumea, e mult mai importantă decât diferenţa – sursa de finanţare. Despre ultimul, asigurările private, ştim deocamdată doar că va fi finalizat până la sfârşitul anului.
În mod normal, drumul unui potenţial pacient începe la nivelul medicinei primare, acolo unde este monitorizat şi i se poate identifica precoce boala – ceea ce creşte şansa de vindecare. De acolo pacientul ajunge, cel puţin în teorie, la medicul de familie care, dacă nu-l poate vindeca îl trimite la un medic specialist care lucrează în ambulatoriu (o policlinică de obicei) sau în spital. La spital pacientul rămâne sau nu peste noapte, conform gravitaţii bolii.
În funcţie de aceste nivele vă prezentăm în continuare conţinutul pachetului de bază. Dacă nu vă interesează un anumit nivel, săriţi peste el şi treceţi la următorul.
LA MEDICINĂ PRIMARĂ
Statul se angajează să ia în evidenţă toate femeile gravide încă din primul trimestru de sarcină şi să le supravegheze lunar până la naştere şi până la o lună după naştere. Pachetul de bază va garanta 8 consultaţii realizate de către medicul de familie, pe perioada întregii sarcini, pentru fiecare gravidă. Toate investigaţiile şi tratamentele vor fi asigurate gratuit de la luarea în evidenţă până la o lună după naştere.
Situaţia actuală: statisticile de la nivelul anului 2010 (World Vision) arata că doar şapte din zece gravide de la sat au fost luate în evidenţă în primul trimestru de sarcină. În medie, gravidele din mediul rural au parte de doar 6 consultaţii pe perioada sarcinii. Deşi în prezent li se asigura prin lege asistenta medicală gratuită, opt din zece mame din mediul rural au plătit testele şi investigaţiile în perioada sarcinii.
Statul se angajează să mobilizeze şi să monitorizeze persoanele vulnerabile în programe de screening oncologic precum cel pentru cancer de col uterin (testare o dată la 5 ani) sau cancer colorectal (testare la 2-3 ani).
Situaţia actuală: România este ţara cu cea mai mare mortalitate europeană în cancerul de col uterin. Acesta poate fi identificat şi vindecat prin monitorizarea populaţiei feminine şi diagnosticare precoce. În ciuda programului de screening pentru cancerul de col uterin, decesele prin cancer de col uterin în 2012 sunt doar cu 7% mai puţine decât cele din 2008. În privinţa cancerului colorectal, România este ţara europeană cu cel mai scăzut număr de persoane din grupuri vulnerabile monitorizate pentru depistarea precoce a acestui tip de cancer. Depistarea precoce creşte considerabil şansele vindecării.
Statul se angajează să prevină, combată şi monitorizeze tuberculoza (prin consult de specialitate de 3 ori pe an) şi alte boli epidemice.
Situaţia actuală: Deşi frecventa tuberculozei a scăzut în ultimii ani la noi, România continuă să fie, urmată de ţările baltice, ţară europeană cu cea mai ridicată mortalitate cauzată de TBC.
Statul se angajează să asigure pacienţilor cu probleme de sănătate mintală vizite la domiciliu, monitorizarea evoluţiei bolii, terapie comportamentală, etc.
Situaţia actuală: Deşi România a primit un steguleţ roşu din partea Uniunii Europene în perioada 2005-2007, reforma sistemului de sănătate mintală a stagnat ulterior.
Directoarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală, dr. Ileana Botezat Antonescu, constata recent ca după debutul crizei economice crearea de structuri noi de psihiatrie comunitară a fost sistată. Mai multe vizite derulate anul trecut de către Centrul de Resurse Juridice în spitale şi policlinici de profil au devoalat probleme încă majore ale sistemului psihiatric din România.
Statul se angajează să asigure servicii de îngrijire paliativă pentru pacienţii aflaţi în stadiu terminal al unei boli.
Situaţia actuală: În România, îngrijirea paliativă se aplica numai pentru 5% din persoanele afectate de cancer. Cel mai adesea organizaţii non-guvernamentale şi religioase sunt cele care oferă servicii de îngrijire paliativă.
LA MEDICUL DE FAMILIE
În cazul medicinei de familie pachetul de bază va avea ca obiectiv „asigurarea serviciilor esenţiale (minime)”. Ce înseamnă servicii esenţiale/minime la medicul de familie?
– consultaţii preventive o dată pe an la copiii între 4 – 18 ani;
– două consultaţii succesive pentru persoanele sănătoase între 18-39 de ani o dată la 3 ani;
– trei consultaţii succesive pe an pentru toate persoanele peste 40 de ani;
– pentru pacienţii cu risc înalt de boala cardio-vasculară, cu diabet tip 2, BPOC (boala pulmonară obstructiva cronică), depresie şi sindrom anxios se vor asigura la început 3-4 consultaţii pe an şi apoi 1-2 consultaţii anuale în perioada monitorizării bolii;
– pacienţii cu boli nou apărute, în episod acut, vor avea dreptul la 1-2 consultaţii la medicul de familie/episod şi 1-4 analize;
– eliberarea tuturor actelor privind starea de sănătate (concediu medical, reţete, scutiri pentru copii, etc.) sunt incluse în acest pachet dacă pacientul se afla pe lista respectivului medic de familie.
LA SPITAL
Cea mai importantă propoziţie din documentul publicat de Ministerul Sănătăţii şi intitulat “Pachet Spital” face referire la faptul că “în patologia internată în spitalele din România sunt în continuare o serie de afecţiuni a căror rezolvare poate fi realizată prin alte tipuri de servicii decât internări în secţii de acuţi”. Observaţia este corectă şi destule dintre cazurile internate în spitale, în special în secţiile non-chirurgicale, ar putea fi foarte bine tratate la medicul de f
amilie sau în ambulator, rezultând o economie semnificativă.
Deşi în cazul acestui document exprimarea nu este îndeajuns de clară, până la apariţia unor precizări din partea autorităţilor se poate concluziona că pachetul de bază va cuprinde la nivelul spitalului următoarele:
– spitalizarea de zi, care nu durează mai mult de 12 ore şi se realizează de obicei pentru investigaţii/tratamente invazive, cu potenţial de risc sau care nu pot fi realizate în ambulatoriu din cauza lipsei medicilor sau a aparaturii. Printre acestea sunt enumerate radioterapia, chimioterapia (dar nu pe o durată mai mare de 6 ore), dializa, terapia complexă pentru pacienţii cu afecţiuni psihiatrice, intervenţii chirurgicale care nu necesită o internare mai mare de 12/24 ore;
– în cazul spitalizării continue se înţelege, din documentul publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii (dar acesta necesita clarificări suplimentare!), ca în pachetul de bază vor fi incluse bolile “pentru care prin serviciile prespitalicesti existente nu se poate realiza rezolvarea cazurilor”. Înţelegem din această formulare ca pachetul de bază va include toată gamă largă a bolilor care necesită spitalizare? Ministerul Sănătăţii este dator să ofere clarificări suplimentare.
Este apoi enumerata o listă de peste 300 de diagnostice pentru care se solicita spitalelor să reducă gradual internările, aceste diagnostice putând fi tratate şi în afara spitalului. Doar că multe dintre acestea sunt afecţiuni uşoare (precum obezitatea datorată excesului caloric, tulburări de adaptare, cefalee, conjunctivita cronică, otite, rinite, hemoroizi etc.) folosite de obicei de spitale pentru a-şi mări încasările de la CNAS.
Printre bolile mai frecvente trecute pe această aparentă lista negativă se numără şi:
pneumoniile virale, diabetul de tip 2 necomplicat, ateroscleroza cerebrală, cardiomiopatii ischemice şi boli valvulare, astmul, ulcerul necomplicat, hepatita alcoolică şi pancreatita alcoolică, osteoartroza, diareea şi infecţiile intestinale, hepatitele virale tip B şi C, fără complicaţii tiroidita autoimună, bronşite şi BPOC, gastroenterite, colecistita cronică,
coxartroza, gonartroza, osteoporoza postmenopauza, infecţii urinare cu localizare nespecificata, fracturi multiple de coaste.
Toate aceste boli vor putea fi tratate gratuit, în cadrul numărului de consultaţii precizat mai jos, dar doar în clinicile din ambulatoriu.
LA POLICLINICĂ/AMBULATORIU
Creşterea numărului consultaţiilor acordate în policlinici, adică în ambulatoriu, este un obiectiv clar asumat de actuala conducere a Ministerului Sănătăţii. Este şi motivul pentru care cele mai numeroase servicii medicale oferite în cadrul pachetului de bază vor fi în ambulator.
Ministerul a detaliat serviciile oferite pentru fiecare specialitate în parte. În cele mai multe cazuri, pachetul de bază va garanta un număr de 4 consultaţii/an pentru faza cronică a bolii şi 2 consultaţii (iniţială şi de control) pentru faza acută. De exemplu, va fi permis următorul număr de consultaţii pentru pacienţii diagnosticaţi cu:
• Insuficienta cardiacă, hipertensiune severă, boli valvulare – 4 consultaţii/an
• În cadrul afecţiunilor cardiovasculare operate – 5 consultaţii în primul an postoperator, apoi 2 consultaţii/an şi începând cu al treilea an 1 consultaţie/an
• Diabet – maxim 4 consultaţii/an în faza cronică
• Chişte ovariene, menoragii cu sau fără fibrom, scurgeri persistente – maxim 4 consultaţii/an
• Boli gastroenterologice precum diarea cronică, colon iritabil, sindrom dispeptic, etc – maxim 4 consultaţii/an
• Accidente vasculare cerebrale hemoragice şi ischemice – 4 consultaţii/în primul an şi ulterior 2 consultaţii/an
• Alergii cronice – 4 consultaţii/an
• Majoritatea afecţiunilor dermatologice – maxim 4 consultaţii/an pentru faza cronică
• Hepatite virale – 2 consultaţii pentru faza acută, 4 consultaţii/an pentru boala cronică
• Strabism la copii, detaşări de retină, retinopatii – maxim 4 consultaţii/an
Precizare importantă: în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer pachetul de bază va asigura o consultaţie la fiecare două luni într-o policlinică (în ambulatoriu), efectuarea tratamentelor şi investigaţiilor necesare în cadrul spitalizării de zi şi toate tratamentele şi intervenţiile chirurgicale necesare şi oferite în cadrul Programului Naţional de Oncologie.
Tot în cadrul pachetului de bază va fi asigurat un număr de 82 de analize şi un număr de proceduri (în special ortopedice) dacă acestea sunt efectuate în policlinica.
De exemplu: endoscopii, colonoscopii, îndepărtarea corpilor străini de pe cornee, biopsia de col uterin, distructii de papiloame genitale, reduceri şi imobilizări de fracturi de claviculă, humerus, ulnare, de radius, de femur, de peroneu, luxaţii de cot, de şold, de genunchi, etc.
În cadrul investigaţiilor imagistice (precum RMN, CT, radiografii, angiografii etc) acestea sunt defalcate în funcţie de afecţiunea clinică suspicionată.
Serviciile medicale din cadrul celor 18 programe naţionale de sănătate (amintim printre acestea cel de oncologie, diabet, transplant, boli cardiovasculare, ortopedie, etc.) vor fi oferite tot în cadrul pachetului de bază. Şi la acestea vor avea acces atât pacienţii asiguraţi, cât şi cei neasiguraţi, conform declarației făcute de ministrul Sănătății pentru HotNews.
(Sursă: HotNews.ro)