Teheranul şi cele şase mari puteri (Rusia, Statele Unite, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) au ajuns la un acord pe tema programului nuclear iranian, potrivit BBC.
Iranul îşi va limita activităţile nucleare, iniţial pentru şase luni, în schimbul unei relaxări a sancţiunilor economice impuse, au anunţat negociatorii implicaţi în discuţiile pe tema programului nuclear al Teheranului.
Preşedintele SUA Barack Obama a salutat acordul obţinut la Geneva de Teheran şi de cele şase mari puteri (Rusia, Statele Unite, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania), anunţând că acesta va împiedica Iranul să construiască o armă nucleară.
Iranul a anunţat totuşi, prin vocea ministrului de Externe, Mohammad Javad Zarif, că va continua activitatea de âmbogăţire a uraniului.
Ce prevede acordul
Ţările din cadrul Grupului au impus sacţiuni economice pentru a exercita presiuni asupra Iranului cu scopul ca acesta să-şi întrerupă programul nuclear, suspectat de Washington şi aliaţii săi că are scopuri militare, ceea ce Teheranul dezminte.
Acordul de sâmbătă slăbeşte strânsoarea unora dintre aceste sancţiuni, în schimbul unei revizuiri a programului nuclear de către Teheran, care se va supune unor inspecţii internaţionale aprofundate timp de şase luni, în vederea negocierii unei „soluţii complete”.
Iranul nu a dezvăluit modul în care interpretează acordul, dar a oferit asigurări că programul său de îmbogăţire a uraniului a fost „recunoscut”. Casa Albă a afirmat, în schimb, că acordul „nu recunoaşte dreptul la îmbogăţirea” uraniului pentru Teheran.
Potrivit preşedinţiei americane, Iranul:
– a acceptat să înceteze orice îmbogăţire a uraniului „la nivelul de peste 5% şi să desfiinţeze procesul tehnic necesar îmbogăţirii la nivelul de peste 5%”,
– „s-a angajat să-şi neutralizeze stocul de uraniu îmbogăţit la un nivel de până la 20% diluându-l”,
– „nu va construi noi centrifuge pentru uraniu şi va întrerupe avansarea către punerea în funcţiune a unui reactor în uzina (nucleară) de la Arak pentru producerea de plutoniu”,
– „nu va construi vreo uzină capabilă (…) să extragă plutoniu din combustibil uzat”,
– „va permite accesul zilnic la instalaţiile sale unor experţi din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi va comunica date cu privire la funcţionarea reactorului de la Arak”.
De cealaltă parte, membrii Grupului 5+1:
– vor consimţi la o relaxare a sancţiunilor, „limitată, temporară, ţintită şi care va putea să fie anulată”, echivalentă sumei de aproximativ şapte miliarde de dolari,
– nu vor impune noi sancţiuni în perioada ferestrei de şase luni, dacă Iranul îşi respectă angajamentele,
– vor suspenda „anumite sancţiuni impuse asupra aurului şi metalelor preţioase, sectorului auto şi exporturilor petrochimice ale Iranului” şi vor permite „reparaţii şi inspecţii în Iran pentru anumite companii aeriene iraniene”
– şi vor debloca suma de aproximativ 4,2 miliarde de dolari, produsă de sancţiunile impuse asupra vânzărilor de petrol iranian.
În schimb, cea mai mare parte a sancţiunilor americane, comerciale şi financiare, vor rămâne în vigoare în următoarele şase luni, la fel ca sancţiunile decise de către Consiliul de Securitate al ONU.
Secretarul american de Stat: Acordul va face lumea mai sigură
Acordul încheiat la Geneva asupra programului nuclear iranian va face „lumea mai sigură, Israelul şi partenerii (Statelor Unite) în regiune mai siguri”, a declarat secretarul de Stat John Kerry, într-o conferinţă de presă, relatează AFP.
„Acest acord complet va face lumea mai sigură (…) şi Israelul mai sigur, partenerii noştri în regiune mai siguri”, a spus el.
„Prima etapă nu spune că Iranul are dreptul la îmbogăţirea (uraniului), indiferent ce spun anumite comentarii de interpretare”, a subliniat Kerry.
Preşedintele Iranului: Acordul deschide noi orizonturi
Preşedintele iranian Hassan Rohani a salutat acordul încheiat duminică la Geneva între Iran şi marile puteri asupra controversatului program nuclear al Teheranului, afirmând că acesta „deschide noi orizonturi”, relatează AFP.
Negociatorii, prezenţi la Geneva, au salutat la rândul lor un „succes” pentru Iran, după cinci zile de negocieri dure cu reprezentanţii ţărilor din cadrul Grupului 5+1 (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite şi Germania).
„Votul poporului pentru moderaţie şi angajament constructiv, dar şi eforturile neobosite ale echipelor de negociere vor deschide noi orizonturi”, a declarat, într-un mesaj postat pe Twitter, preşedintele moderat, care a lansat o politică de deschidere către Occident după ce a fost ales în această funcţie în iunie.
Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif, care a condus negocierile alături de şefa diplomaţiei UE Catherine Ashton, mandatată de ţările din cadrul Grupului 5+1, a declarat într-un mesaj postat pe Facebook că negocierile s-au „încheiat cu succes”.
„Îmbogăţirea uraniului a fost recunoscută, sancţiunile sunt pe o pistă descendentă”, a adăugat el, fără să ofere alte precizări asupra prevederilor acordului.
Şeful negociatorilor iranieni Abbas Araghchi a declarat, de asemenea, într-un mesaj postat pe Twitter, că programul iranian de îmbogăţire a uraniului a fost „recunoscut” în cursul negocierilor cu marile puteri, fără să precizeze dacă dreptul la îmbogăţirea uraniului, revendicat de către Teheran, este menţionat în acord.
Diplomaţii marilor puteri au negociat începând de miercuri, la Geneva, cu Iranul, în căutarea unui acord interimar pentru o perioadă de şase luni, care să aducă garanţii asupra caracterului paşnic al programului nuclear iranian, în schimbul unei relaxări „limitate” a sancţiunilor care afectează economia iraniană.
Activităţile de îmbogăţire a uraniului se află în centrul unor îngrijorări ale occidentalilor şi israelienilor, care se tem că uraniu îmbogăţit la nivelul de 20% ar putea să fie folosit de către Iran pentru a obţine uraniu îmbogăţit la nivelul de 90% în scopuri militare, în pofida dezminţirilor Teheranului. Regimul iranian afirmă că acest uraniu este destinat reactorului său de cercetare şi unor scopuri medicale.
Israelul denunţă înţelegerea
Israelul a denunţat duminică acordul încheiat la Geneva în dosarul nuclear iranian, afirmând că Teheranul a obţinut „ceea ce voia”, potrivit biroului premierului Benjamin Netanyahu, relatează AFP.
„Este un acord prost, care oferă exact ceea ce voia Iranul, şi anume o ridicare semnificativă a sancţiunilor şi menţinerea unei părţi semnificative a programului său nuclear”, se arată într-un comunicat emis după câteva ore de la încheierea unui acord istoric între marile puteri şi Iran.
„Acordul permite Iranului să continue să îmbogăţească uraniu, lasă pe loc centrifugele şi îi permite să producă materiale fisionabile pentru o armă nucleară”, se mai arată în comunicat.
„Acordul nu a ajuns nici la desfiinţarea centralei de la Arak”, un reactor cu apă grea situat în nordul Iranului, potrivit aceleiaşi surse. „Presiunea economică la care este supus Iranul ar fi putut conduce la un acord mult mai bun, care ar fi prevăzut o desfiinţare a capacităţilor nucleare iraniene”, apreciază biroul premierului israelian.
La rândul său, ministrul Economiei Naftali Bennett a oferit asigurări că Israelul nu este angajat prin acordul de la Geneva şi că are dreptul să se apere.
„Israelul nu
este angajat prin acordul de la Geneva. Iranul ameninţă Israelul, iar Israelul are dreptul să se apere”, a apreciat Bennett, liderul Căminului Evreiesc, un partid de extremă dreapta apropiat de grupurile de lobby ale coloniştilor.
„Acordul lasă intactă maşina nucleară iraniană şi ar putea permite Iranului să producă o bombă într-o perioadă de şase-şapte săptămâni. Israelul este pregătit pentru orice eventualitate”, a declarat ministrul pentru postul militar de radio.
„Nu am câştigat această bătălie, ci există în continuare un proces lung în faţa noastră pentru a apăra securitatea Israelului”, a adăugat el.
În pofida faptului că liderii israelieni se aşteptau la un aranjament la Geneva, şeful diplomaţiei Avigdor Lieberman a rezumat sentimentul de înfrângere din Israel. Acordul de la Geneva constituie „cea mai mare victorie diplomatică a Iranului”, a spus el.
„Acest acord este cea mai mare victorie diplomatică a Iranului, care a obţinut recunoaşterea presupusului său drept legitim de a îmbogăţi uraniu”, a declarat Lieberman pentru postul public de radio.
Întrebat despre un eventual atac israelian împotriva Iranului, Lieberman, şeful partidului ultranaţionalist Israel Beiteinu, s-a limitat să reafirme că „toate opţiunile sunt pe masă”.
„Responsabilitatea securităţii poporului evreu şi populaţiei israeliene reprezintă unica responsabilitate a Guvernului israelian. Orice decizie cu privire la acest subiect va fi adoptată în mod independent şi responsabil”, a spus ministrul de Externe.
Netanyahu a purtat în ultimii ani o campanie internaţională activă şi intensă, în special în Statele Unite, împotriva unui acord cu Iranul în cazul în care documentul nu prevede o oprire a activităţilor de îmbogăţire a uraniului în această ţară.
El a proferat, în mai multe rânduri, ameninţări cu un atac militar israelian împotriva instalaţiilor nucleare iraniene.
Secretarul de Stat american John Kerry a încercat să ofere asigurări Israelului. „Acest acord va face lumea mai sigură (…) şi Israelul mai sigur, partenerii (Statelor Unite) în regiune mai siguri”, a subliniat el la Geneva.
(Sursa: realitatea.net)
