Ieşeanca Cecilia Maria Simionescu este autoarea cărţii de reţete devenită o adevărată Biblie în majoritatea bucătăriilor românilor în secolul XX. Puţin cunoscută şi subiect a nenumărate legende, mituri şi alte poveşti, Cecilia Simionescu (1900-1961) este probabil cea mai mare bucătăreasă româncă din toate timpurile. Sub pseudonimul Sanda Marin a publicat volumul „Carte de bucate”, o lucrare care a „domnit” în bucătăriile româneşti peste 70 de ani.
Doar puterea cumulată a internetului şi a emisiunilor culinare de la televizor a reuşit să-i mai şteargă din autoritate. Despre femeia din spatele acestei cărţi s-a crezut în anii comunismului că este bărbat sau că este vorba despre un autor colectiv sau că „sandamarinul” este, de fapt, o ustensilă de gătit.
„Am crescut şi eu, ca mai toţi colegii mei de generaţie, sub semnul cărţii de bucate a doamnei Sanda Marin. În anii copilăriei credeam însă că «Sanda Marin» e un singur cuvânt – «sandamarin» -, desemnând o ustensilă, ceva cu care se poate găti orice. A lua «sandamarinu» echivala, pentru mine, cu a lua o cratiţă, un cuţit sau un fund de lemn pentru diverse operaţiuni în bucătărie. Am fost destul de uimit când am aflat, într-un târziu, că ustensila cu pricina e o carte şi că, de fapt, e numele unei doamne”, îşi descrie Andrei Pleşu experienţa avută în anii tinereţii cu „Cartea de bucate” în lucrarea „Intelectuali la cratiţă”, îngrijită de Ioana Pârvulescu, arată Adevărul.
De fapt, Sanda Marin a fost o doamnă remarcabilă în înalta societate interbelică şi postbelică a Iaşiului. A fost fiica intelectualului şi cărturarului Ion Simionescu, un reputat naturalist, paleontolog şi geograf, preşedinte al Academiei Române. Cecilia Simionescu a beneficiat de o educaţie aleasă, la cele mai bune şcoli din România şi în preajma celor mai bine cotaţi profesori particulari.
Stăpânea la perfecţie germana, franceza şi engleza, a studiat pianul la Paris şi apoi în ţară cu o altă ieşeancă faimoasă, Florica Musicescu, cea considerată întemeietoare şcolii româneşti de pian, profesoara a nenumăraţi muzicieni celebri, printre care Dinu Lipatti şi Dan Grigore.
Cecilia Simionescu s-a bucurat de discuţiile elevate prilejuite de vizitele făcute tatălui său de cei mai însemnaţi intelectuali ai vremii. S-a căsătorit cu chimistul Mihai Zapan, numindu-se ulterior Cecilia Zapan. Se spune despre ea că era o gazdă admirabilă, desfătându-şi oaspeţii cu delicii culinare. La începutul anilor ’30 s-a gândit să adune într-o singură lucrare mii de reţete de bucate, nemulţumită de scrierile similare de pe piaţa vremii, arată Adevărul.
„Cartea de bucate” a fost publicată în 1936 la Editura „Cartea Românească”, condusă chiar de tatăl ei. Neîncrezătoare în succesul lucrării, Cecilia Zapan a hotărât să-şi ia un pseudonim, cel de Sanda Marin. În prima ediţie, cartea, prefaţată un un alt celebru gastronom al perioadei interbelice, Păstorel Teodoreanu, conţinea în jur de 10,000 de reţete culinare cunoscute în bucătăria românească, autohtone şi împrumutate sau inspirate din alte tradiţii gastronomice.
Lucrarea a devenit un best-seller. A fost ulterior republicată în nenumărate alte ediţii, tradusă în germană sau în engleză. De exemplu, ediţia americană a cărţii se numeşte „Traditional Rumanian Cooking”, a fost publicată în 1996 şi conţine 1.296 reţete.
(Sursa: adevarul.ro)
