În medie, un român cheltuie anual doar cinci euro pe achiziţia de carte. Cât un pachet jumătate de ţigări. Ungurii, cu o populaţie de trei ori mai mică, au o piaţă de carte de trei ori mai mare n În Germania, vânzările ating cifre ameţitoare: 7 miliarde de euro anual
Suntem codaşii Europei la consumul de carte. Conform ultimelor statistici ne aflăm pe ultimul loc atât la consumul de carte cât şi la achiziţie. Cele mai recente date arată că un român cheltuie anual, în medie, doar 5 euro. Adică, echivalentul a doar 22,5 lei pentru a cumpăra cărţi. Piaţa de carte la nivel naţional are în prezent o valoare estimată de 60 – 70 de milioane de euro. Cam de două ori cât profitul companiei ieşene Delphi de la Miroslava. Comparativ cu 2007, valoarea pieţei de profil a scăzut cu aproape 40%. Prin comparaţie, vecinii din Ungaria, cu o populaţie de trei ori mai mică, au o piaţă de trei ori mai mare. O comparaţie cu Germania, unde vânzările ajung la nu mai puţin de şapte miliarde de euro, nici nu merită realizată.
22.000 de exemplare a fost recordul de vânzare, în 2011, pentru titlul unei cărţi în librăriile Româneşti. Spre comparaţie, 1,75 milioane de exemplare au fost vândute în Franţa de cel mai bun titlu
Cădere de 25%
Dar cum s-a ajuns aici? De ce nu mai cumpără românii cărţi? E doar criza economică de vină? “Piaţa de carte a scăzut în ultimii ani, cifrele din vânzările reţelelor de librării arătând o reducere a achiziţiilor de carte de aproximativ 25%. Vânzările de carte văzute prin prisma specificului consumatorului de cultură scot în evidenţă faptul că avem de a face cu o zonă a beletristicii care are o dinamica diferită decât cea a cărţilor aferente bibliografiilor şcolare sau cartea ştiinţifică, care par a-şi păstra cifrele vânzărilor”, susţine Leonard Radu, directorul economic al Sedcom Libris.
Românii cumpără cărţi mai ales în perioada sărbătorilor pentru a le face cadou, şi nu vara când, teoretic, ar avea cel mai mult timp liber, motiv pentru care vara este cea mai proastă perioadă pentru editori
Bani puţini
Bineînţeles, şi nivelul de trai este un criteriu important în gestionarea economiilor gospodăriei. Or, în condiţiile unui salariu mediu de puţin peste 1.300 de lei, cărţile rămân ultimele articole de pe lista de cumpărături. “Un studiu efectuat doar pe cadrele didactice din învăţământul preuniversitar din Iaşi arată că disponibilitatea de achiziţie a peste 57% din repondenţi este de maximum 200 de lei la o perioadă de maximum două luni. Prin urmare, costul unei cărţi devine un subiect important în achiziţiile profesorilor. Dacă privim din perspectiva generală a tuturor consumatorilor de carte, devine evident că e şi mai mult redusă capacitatea de cumpărare a acestora. Dacă nivelul salariului mediu abia acoperă coşul zilnic plus utilităţile aferente locuinţelor, atunci oricât de mare ar fi interesul pentru cultură, rămâne mult prea puţin pentru acoperirea financiară a acestuia îndeosebi pentru achiziţii de carte. Menţinerea, însă, a acestui trend negativ prea mult timp, poate genera şi o periculoasă scădere a interesului pentru cultură”, explică directorul Sedcom Libris.
“Internetul reprezintă o concurenţă foarte mare, dar acolo informaţia nu este corectă, nu este structurată” , Camelia Gavrilă, şefa IŞJ Iași
Concurenţa: internetul
Inclusiv şefii educaţiei ieşene susţin că statisticile reflectă o realitate gravă. “Dacă analizăm prezenţa tinerilor în librării vedem că scăderea consumului de carte este o realitate. Internetul reprezintă o concurenţă foarte mare, dar acolo informaţia nu este corectă, nu este structurată. Ca profesor, şi ştiu că acest lucru se practică în şcolile importante, îndemn elevii spre lectură. Le dau teme elaborate, pentru a nu putea fi copiate cu uşurinţă de pe internet. Mai sunt profesori care încă mai verifică lista de lecturi pentru acasă. Dacă e să facem o comparaţie cu generaţiile de dinainte de 1989, atunci evident se citea mai mult. Pe de altă parte, acum tinerii au acces la limbile străine, la tehnologia IT, dar totul se pierde la capitolul cultură”, susţine şi Camelia Gavrilă, şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean.
5 euro cheltuie un român, în medie pe an, pentru achiziţia de cărţi. Suntem pe ultimul loc în UE
Aproape 250.000 de analfabeţi
Fenomenul are implicaţii nu doar la nivel cultural, ci inclusiv la cel economic. Conform reprezentanţilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi, unii dintre locuitorii şomeri din mediul rural nu pot fi înscrişi nici măcar la cursurile de formare profesională, nu au şansa de a învăţa nici măcar o meserie de bază, întrucât nu-şi pot semna propriul nume. Ca idee, peste 245.000 de români au declarat la ultimul recensământ că sunt analfabeţi.
Tiraje de sacoşă
Din 2007 până în 2012, piaţa românească de carte a scăzut cu cu aproape 40%. Cărţile care s-au vândut cel mai bine au fost cele de colorat, pentru copii, şi literatura romantică pentru femei. Spre exemplu, piaţa italiană se ridică la aproximativ un miliard de euro, cea spaniolă este de trei ori mai mare, iar vânzările de carte din Germania ajung la şapte miliarde de euro. În comparaţie cu vecinii noştri europeni, românii cumpără cărţi mai ales în perioada sărbătorilor pentru a le face cadou, şi nu vara când, teoretic, am avea cel mai mult timp liber, motiv pentru care vara este cea mai proastă perioadă pentru editori. Cărţile pentru copii au rămas în topul vânzărilor, celelalte cărţi având o vânzare din ce în ce mai proastă. Tirajele pentru beletristică au scăzut cel mai mult şi au ajuns la 2.000 de exemplare.
