Într-o oră de vârf, pe strada Vasile Lupu circulă, în medie, aproximativ 300 de maşini. Atât pe sensul de urcare, cât mai ales pe cel de coborârea, strada este vălurită. Asfaltul pare că s-a topit ca marmelada şi a luat-o la vale. Execuţie proastă şi materiale de slabă calitate, a fost explicaţia dată de specialişti.
O şosea din Iaşi produce pagube greu de calculat şoferilor care se aventurează pe ea, dar Primăria nu are în plan s-o refacă prea curând. Porţiunea de stradă Vasile Lupu, între Spitalul de Copii şi Bucşinescu, este tot mai stricată pe zi ce trece, dar autorităţile nu par să aibă vreun plan concret de refacere. La anul şi doar dacă vor fi bani, a fost explicaţia oficialilor.
Strada Vasile Lupu, la intersecția din Bucșinescu
324 de maşini pe oră
Într-o oră de trafic intens, prin intersecţia Bucşinescu trec, venind dinspre Tătăraşi sau plecând spre acest cartier, pe Vasile Lupu, 324 de autoturisme. La ora la care am făcut acest calcul, cele mai multe maşini – aproape 200 – au trecut pe sensul dinspre Tătăraşi, deci au fost şi cele mai expuse la asfaltul vălurit din apropierea intersecţiei. “Probema cu asfaltul care a făcut valuri atât de mari este că defecţiunile produse sunt extrem de scumpe. Primele care cad sunt amortizoarele, supuse unor presiuni foarte mari pe capăt de cursă. Dar pot fi afectate grav şi casetele de direcţie de la maşini. La maşinile moderne, acest casete sunt piese extrem de scumpe şi se defectează în principal din cauza denivelărilor care forţează roţile să se mişte în lateral”, a spus Cristian, un mecanic de la un service de reprezentanţă din Iaşi.
Material prost
Strada Vasile Lupu, între Spitalul “Sfânta Maria” şi Bucşinescu, a fost asfaltată în 2005, când a fost refăcută şi reţeaua de canalizare. Lucrările la reţea au fost, peste ani, motivul găsit de Primărie pentru a justifica de ce şoseaua s-a degradat atât de mult. “Sunt surpări în subteran, de la lucrările de la canalizare”, a spus viceprimarul Mihai Chirica. Acesta susţine că strada, refăcută în 2005 de Citadin, a ţinut suficient de mult. “Termenul pentru o stradă este de cinci ani. Aceasta a ţinut opt. Am vrea să ţină toate la fel”, a mai spus Mihai Chirica. Totuşi, constructorii spun că valurile apar pe asfalt nu din cauza infrastructurii, ci a materialului prost şi a reţetei de asfalt nerespectate. “Când avem astfel de valuri în vale este clar că asfaltul a fost tras de roţile maşinilor în frânare. De la asta se formează”, a spus Cornel Brânză de la firma de construcţii Tedconstruct.
Strada Vasile Lupu
Poate o repară la anul
Până în prezent, deşi asfaltul de pe Vasile Lupu se degradează pe zi ce trece, Citadin nu are în plan asfaltarea străzii. “Noi suntem simpli executanţi. O putem face şi mâine dacă este lansată o comandă din partea Primăriei. Din câte ştiu, în următoarea pericoadă, nu sunt programate însă lucrări acolo”, a afirmat Marius Ionescu, directorul Citadin. “Dacă vor fi bani, există planuri pentru repararea acelei bucăţi de şosea anul viitor. Este inclusă în planul de reparaţii şi întreţineri pe 2014”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Bulevardul Poitiers
Alte exemple de valuri pe şosea
Vasile Lupu nu este singura şosea vălurită din Iaşi. Pasarela Bucium, reparată anul trecut pe un milion de lei, este deja vălurită în zona semafoarelor de la intersecţia cu Poitiers, din cauza faptului că maşinile, în frânare, au tras covorul asfaltic. Tot bulevardul Poitiers este aproape de nefolosit la intersecţia cu şoseaua Nicolina, în apropiere de Selgros. O altă stradă din Tătăraşi s-a vălurit, deşi a fost reparată de câteva ori până acum: strada Tătăraşi, în apropiere de fosta benzinărie Baş Ceauş. Şi pasarela Alexandru cel Bun, pe capătul dinspre Piaţa Alexandru, este vălurită, tot din cauza calităţii proaste a materialului utilizat.
Profesorul Vasile Boboc din cadrul Departamentului Căi de Comunicaţii şi Fundaţii de la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”: “Când asfaltul este plin de crăpături înseamnă probleme de calitate la fundaţia drumului. Când apare vălurirea sunt probleme de calitate la mixtura asfaltică folosită” (Foto: pasarela din Alexandru cel Bun)
Verdictul specialistului: materiale de proastă calitate
Profesorul Vasile Boboc din cadrul Departamentului Căi de Comunicaţii şi Fundaţii de la Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” a explicat că deficienţele de calitate de la o şosea sunt rezultatul materialelor improprii folosite. “Orice şosea este formată din mai multe straturi şi fiecare este important. Primul este stratul de formă, din balast şi refuz de ciur. Trebuie să aibă minimum 10 centimetri şi uniformizează capacitatea portantă, taie capilaritatea şi are rol anticontaminant”, a explicat profesorul Vasile Boboc. Acest strat nu face parte din structura rutieră, dar împiedică apa să se infiltreze în asfalt. “După stratul de formă urmează stratul de fundaţie, din balast, care trebuie să aibă minimum 15 centimetri. Aşadar, până a se ajunge efectiv la structura rutieră, ar trebui să existe minimum 25 de centimetri de balast şi refuz de ciur, pus în două straturi. Al treilea strat este extrem de important. Este stratul de bază, care preia forţa de frânare, şi este compus din piatră spartă, de carieră, gros de 15 centimetri. Nimeni nu îl pune cu materialele potrivite. Pun refuz de ciur concasat, care e necorespunzător”, a declarat profesorul Boboc. După stratul de bază sunt turnate două straturi de asfalt care trebuie să aibă, împreună, cel puţin 10 centimetri. “În România nu mai producem bitum, este adus din import. Se amestecă, probabil, bitum de bună calitate cu bitum de calitate scăzută, pentru a scădea costurile, şi de aici rezultă problemele de calitate”, a susţinut Vasile Boboc. “Când asfaltul este plin de crăpături înseamnă probleme de calitate la fundaţia drumului. Când apare vălurirea sunt probleme de calitate la mixtura asfaltică folosită”.
