Cel mai mare secret al crescătorilor de porcine în sistem industrial: carnea e „dopată” cu medicamente. Sfaturi în premieră despre cum recunoşti regimul alimentar şi cel medicamentos la care a fost supus porcul înainte de tăiere. Toţi marii fermieri se feresc de mortalitate, pentru că au credite mari şi pierderile ar fi uriaşe. Aşa că îndoapă porcii cu antibiotice. Aceasta scade imunitatea oamenilor care consumă carne de porc.
Sărbătorile de iarnă aduc după sine, în mod tradiţional, sacrificarea a zeci de mii de porci. Cum se recunoaşte însă cea mai bună carne de porc, care metode de preparare sunt cele mai indicate şi ce boli pot fi contactate, citiţi în materialul următor.
Imediat ce-am intrat în decembrie, comercianţii au crescut rapid preţul cărnii de porc, acesta fiind vedeta Sărbătorilor
Slănina să fie albă şi fermă
Porcul „de ţară” este cel mai căutat în această perioadă, preţul pe kilogam ajungând să coste mai mult decât în supermarket. Având nostalgia vremurilor trecute, orăşenii bat comunele în căutarea unor gospodari dispuşi să-şi vândă porcul din coteţ. Animalul este tăiat, pârlit şi tranşat în bătătura ţăranului, dar informaţiile despre modul în care acesta a fost crescut şi îngrijit sunt aproape nule.
Specialiştii susţin că există câteva metode simple pentru depistarea modului de hrănire a porcilor în funcţie de culoare şi de textură. „Slănina albă indică faptul că porcul a fost hrănit cu lactate sau cereale albe. Dacă este hrănit cu cereale, slănina este mai consistentă, mai fermă, se poate tăia uşor în calupuri. Dacă animalul a fost hrănit cu porumb, slănina este un pic gălbuie iar consistenţa ei este mai scăzută”, explică Elena Işan, şefa Laboratorului de Stat al DSVSA Iaşi.
Borhotul în exces dă miros cărnii
Încercarea de „trişare” şi prezentarea unui animal ca fiind hrănit cu cereale în timp ce el a fost de fapt furajat se poate depista tot organoleptic. „În cazul borhotului în exces, mai ales a celui fermentat, apare un vag miros de urină. Acelaşi miros poate apărea în cazul unor boli ale animalului”, susţine Elena Işan.
Pe lângă mirosul de urină, carnea mai poate avea miros de bălegar, iar acest lucru se poate întâmpla din două motive. „Este posibil ca la eviscerare să se fi spart un intestin şi a trecut mirosul în carne. Dar este posibil şi ca porcul să fi avut o suferinţă. Aici ar fi vorba despre hrănirea forţată înainte de tăiere, aşa-numita îngrăşare a porcului în Ajun”, explică şefa laboratorului DSVSA.
Animalele cumpărate direct din curtea ţăranului, fără analize la DSV, sunt extrem de riscante. Nu doar din cauza bolilor, dar şi a modului în care a fost hrănit
Fără medicamente cu o lună înainte de tăiere
O altă problemă indicată de specialişti este aceea a tratamentelor incorecte aplicate porcului. „Orice ţăran ştie că nu ai voie să faci niciun tratament medicamentos cu trei săptămâni sau o lună înainte de tăiere. Acesta este timpul de resorbţie a reziduurilor de antibiotice, de exemplu. Prezenţa medicamentelor în carne se poate depista doar în laborator, nu şi organoleptic. Dacă respectiva carne este gătită, nu-ţi dai seama că are antibiotice în ea”, adaugă Elena Işan.
Reziduurile de medicamente şi substanţele utilizate în furajarea porcilor pot da dureri de ficat. Acestea apar prin consum îndelungat şi la ceva timp după masă. „Este vorba despre efortul făcut de ficatul nostru pentru eliminarea acestor reziduuri. Pe lângă antibiotice mai sunt şi reziduurile de metale grele, care provin de la vasele în care se pregăteşte mâncarea porcilor. Cele mai multe dintre acestea sunt din aluminiu. În plus, carnea cu urme de antibiotic consumată timp îndelungat duce la imunizarea organismului la antibiotic”, completează Işan.
Copiii au voie doar carne fiartă
Pentru a evita problemele medicale, este suficientă încadrarea în recomandările specialiştilor. „Alături de frunze verzi şi legume crude, în salate, digestia se îmbunătăţeşte. Atenţie la asocierea cărnii şi grăsimilor animale cu surse de carbohidraţi, adică pâine, mămăligă, cartofi, paste sau, chiar mai rău, zahăr”, avertizează Ţîbîrnă. Nutriţioniştii susţin că şi copiii pot mânca liniştiţi carne de porc, dacă nu se comit abuzuri alimentare. „Carnea de porc pentru copii să fie slabă, preparată prin fierbere în ciorbe sau servită cu legume şi verdeţuri. Nu serviţi mâncăruri complexe copiilor, satisfaceţi poftele acestora în cantităţile optime greutăţii, înălţimii şi vârstei, dar şi activităţii fizice şi intelectuale a fiecăruia în parte”, spune Constantin Ţîbîrnă.
Infecţiile cu leptospira sunt extrem de periculoase. În patru zile se poate muri
Patru cazuri de leptospiroză în ultimele zile
O boală mai puţin cunoscută publicului larg dar la fel de periculoasă este leptospiroza. „Este o boală bacteriană transmisă prin manevrarea cărnii crude. Leptospira traversează discontinuităţile pielii şi se poate muri în doar câteva zile. Semnele de boală ale animalului pot să nu fie percepute de proprietari”, spune Işan. Practic, proprietarul sau cumpărătorul porcului pot fi convinşi că au la dispoziţie un animal sănătos.
În ultima săptămână analizele efectuate la Iaşi au identificat 4 cazuri de porci cu leptospiră, toţi provenind din găspodării ale populaţiei din zona Podu Iloaiei. Potrivit specialiştilor, leptospira moare singură după 12 ore de la tăierea porcului, riscul fiind reprezentat doar de manevrarea cărnii proaspete.
Americanii nu au trichineloză
Trichineloza este o boală răspândită la porcinele din România, dar nu se regăseşte în unele ţări cu sistem sanitar-veterinar dezvoltat. „Este vorba despre temperaturile de congelare diferite. Noi mergem cu -18 sau -23 grade Celsius în zona industrială şi cu -13 sau -15 grade în frigidere. În Statele Unite sunt temperaturi cu mult mai scăzute, de sub -30 de grade, iar trichinella spiralis este distrusă”, susţine Elena Işan.
Pe vremea lui Ceaşcă mâncam porci cu pestă
O altă boală celebră a porcilor, pesta porcină, a fost eradicată recent din România. Înainte de Revoluţie se puteau consuma porcii infestaţi cu pestă, sub pretextul că boala nu se transmite la om. Normele UE au interzis însă acest lucru.
