Funeraliile de stat ale fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela, „părintele naţiunii”, laureat al premiului Nobel pentru Pace, au început duminică în satul său natal Qunu (sud), relatează jurnaliştii AFP. Ceremonia a început cu un cântec religios xhosa Lizali’sidinga lakho (Ţine-ţi promisiunea). Ea se desfăşoară pe proprietatea familiei Mandela, în acest sat din sudul Africii de Sud, în prezenţa a aproximativ 4.500 de persoane.
La locul de înhumare vor putea fi prezente 450 de persoane, a anunţat sâmbătă guvernul de la Pretoria, potrivit Agerpres.
Este vorba de acele persoane – inclusiv membri de familie – care au primit acreditarea pentru a se deplasa la locul de înhumare, unde tribul AbaThembu va oficia o ceremonie tradiţională, a anunţat ministrul pentru preşedinţie Collins Chabane.
Majoritatea celor care participă la funeralii nu se vor putea duce la locul de înhumare, a precizat Chabane.
Nelson Mandela, eroul luptei anti-apartheid, a încetat din viaţa pe 5 decembrie, la domiciliul sau din Johannesburg. Mandela, laureat al Premiului Nobel pentru Pace şi primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, avea 95 de ani.
Nelson Mandela „s-a stins”, a declarat preşedintele Jacob Zuma, înainte de a aduce un lung omagiu fostului preşedinte sud-african, relatează AFP. „Scumpul nostru Madiba va avea funeralii de stat”, a adăugat el, anunţând că drapelele vor fi coborâte în berna începând de vineri şi până la înmormântare.
Nelson Mandela era îngrijit la domiciliu din 1 septembrie, de o echipă de 22 de medici, după ce a fost internat timp de aproape 3 luni pentru o infecţie pulmonară.
Problemele pulmonare ale lui Madiba (numele de trib al liderului care a condus campania împotriva apartheidului) au fost probabil legate de sechelele unei tuberculoze, contractate în timpul detenţiei din insula-inchisoare Robben Island, unde a stat 18 dintre cei 27 de ani în care a fost închis.
Biografie
Nelson Mandela s-a născut pe 18 iulie 1918. Vorbitor al limbii xhosa, trăgându-se din familia regală a tribului Thembu, Mandela a urmat cursurile Universităţii Fort Hâre şi ale Universităţii din Witwatersrand, unde a studiat dreptul.
Trăind în Johannesburg, el s-a implicat în politica anti-colonialista, devenind membru al Congresului Naţional African şi fiind unul dintre întemeietorii African Naţional Congress Youth League, organizaţia de tineret a partidului. Anul 1948 a marcat venirea la putere a Partidului Naţional, care a început aplicarea apartheidului. Mandela a dobândit notorietate în 1952, în cadrul aşa-numitei Defiance Campaign against Unjust Laws (Campania de nerespectare a legilor injuste), o iniţiativă paşnică de nesupunere civilă. În 1953, a devenit conducătorul organizaţiei partidului în regiunea Transvaal, funcţie în care a supervizat conferinţa Congress of the People din 1955, în cadrul căreia s-a format o coaliţie de partide opuse apartheidului, cu ANC-ul în frunte. Lucrând între timp ca avocat, a fost arestat de mai multe ori pentru incitare la revoltă. Alături de conducerea partidului, a fost judecat între 1956 şi 1961 pentru trădare, însă nu a fost condamnat.
Deşi fusese iniţial un adept al opoziţiei paşnice, şi-a revizuit poziţia, devenind cofondator Umkhonto we Sizwe, facţiunea armată a Congresului Naţional African, care este responsabilă pentru un număr de atacuri cu bomba împotriva guvernului. Arestat în 1962, a fost condamnat pe viaţă la 12 iunie 1964, fiind eliberat după 27 de ani de închisoare, la 11 februarie 1990, în urma unei campanii internaţionale de lobby pentru cauză să.
Ulterior, a devenit preşedinte al Congresului Naţional African (ANC) şi şi-a publicat autobiografia. A condus negocieri cu preşedintele în funcţie F.W. de Klerk pentru abolirea apartheid-ului şi organizarea alegerilor multi-rasiale libere în 1994, pe care le-a câştigat, devenind primul preşedinte de culoare în Africa de Sud.
În ciuda faptului că a fost o figură controversată de-a lungul întregii sale vieţi – criticii de dreapta l-au denunţat drept terorist şi simpatizant comunist – a primit peste 250 de premii internaţionale pentru poziţia sa în privinţa colonialismului şi discriminării.
Între ele: Premiul Nobel pentru Pace, Presidential Medal of Freedom şi Ordinul Lenin. Mandela a primit Premiul Nobel în 1993 împreună cu predecesorul său la funcţia de preşedinte al ţării, Frederik Willem de Klerk.
(Sursa: hotnews.ro)
