Preşedintele Curţii Supreme, Livia Doina Stanciu, a solicitat joi oficial Ministerului Justiţiei şi Guvernului să modifice Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală. Judecătorul Stanciu a cerut în special majorarea pedepselor în cazul infracţiunilor contra patrimoniului. DNA şi DIICOT au solicitat MJ să emită o ordonanţă prin care să modifice Codul Penal şi cel de procedură penală, Direcţia atrăgând atenţia că, de la 1 februarie, interceptările vor deveni inutile.
Ministerul Justiţiei a promis în urmă cu o săptămână că va modifca noua lege penală, dar la ultima şedinţă din această lună nu a fost adoptată nicio ordonanţă care să corecteze erorile din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
Preşedinta Curţii Supreme a transmis un comunicat prin care solicită ca cele două norme penale să fie modificate până la intrarea lor în vigoare. Iată cererea Curţii:
„Începând cu data de 15 octombrie 2013, în repetate rânduri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Ministerului Justiţiei propuneri pentru modificarea şi completarea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, în scopul evitării disfuncţionalităţilor în activitatea instanţelor judecătoreşti la momentul intrării în vigoare a noilor coduri. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a propus, în principal:
– majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracţiunile contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave,
– modificarea dispoziţiilor noului Cod de procedură penală care au drept efect crearea unor situaţii suplimentare de incompatibilitate,
– stabilirea compunerii completului care soluţionează contestaţia împotriva încheierilor prin care instanţa dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecăţii, alături de clarificarea unor dispoziţii legale în scopul asigurării unei practici unitare.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie susţine că modificările şi completările dispoziţiilor noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală propuse de instanţa supremă, precum şi modificările şi completările propuse de instituţiile implicate în punerea în aplicare a noilor coduri, trebuie să se realizeze înainte de data stabilită pentru intrarea în vigoare a acestor acte normative.
De la 1 februarie, în toate dosarele instrumentate de procurori, interceptările vor putea fi utilizate numai în faza de urmărire penală. În acestă fază procurorul este obligat să anunţe suspectul că este cercetat şi că poate fi interceptat. Asta înseamnă practic că suspecţii vor fi anunţaţi că sunt interceptaţi. Procurorul şef al DNA a anunţat că dacă legea nu va fi modificată interceptările devin inutile”.
Pe cine scapă Noul Cod Penal
Noul Cod Penal reduce drastic pedepsele pentru dosarele cu prejudicii, ceea ce are efect direct asupra dosarelor aflate în curs de judecare, pentru că, odată reduse limitele pedepselor, scad şi termenele de prescripţie. Prescripţia este termenul stabilit de lege în care statul prin procurori poate ancheta şi judeca un suspect de o anumită infracţiune. Spre exemplu, prescripţia este de 5 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani. Cu alte cuvinte, dacă un suspect a comis o infracţiune în urmă cu cinci ani care era pedepsită cu maximum cinci ani de închisoare, el va scăpa de dosar.
DNA a calculat că există peste 20 de astfel de dosare care ar urma să fie scoase de pe rol. Printre ele se numără şi dosarele de corupţie ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciu şi Marko Attila.
Interceptările nu sunt singura problemă identificată. Noul Cod nu a lămurit dilema legii penale mai favorabile. Mai precis, în noul cod nu se menţionează în mod clar ce lege vor utiliza judecătorii în cazul dosarelor începute pe codul actual, dar care vor fi judecate pe noul cod. Potrivit expertului ONG-ului ExpertForum, Laura Ştefan, această inconsistenţă a legii va duce la soluţii diferite pe cazuri similare, astfel că va exista din nou o practică neunitară. ”În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intenţiile acestuia, iar haosul generat de soluţii judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deşi în realitate a fost produs de Parlament şi făcut posibil de inacţiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.
Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, titular de proiect fiind actuala şefă a DIICOT, Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.
Sursa: gandul.info