Guvernul speră să-i convingă pe reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), care vin marţi în România, că o mai bună colectare a veniturilor la buget va compensa lipsa de bani generată de amânarea introducerii accizei suplimentare la carburanţi cu trei luni.
Mai exact, „as-ul” din mâneca Executivului ar fi realizarea programului privind încasările din ultimul trimestru al anului trecut, după ce în primele nouă luni din 2013 veniturile la buget au fost cu circa 10,5 miliarde de lei, echivalentul a circa 2,3 miliarde de euro, mai mici decât cele estimate.
În primele nouă luni ale anului trecut, încasările s-au ridicat la circa 147,2 miliarde de lei, circa 33,3 miliarde de euro, faţă de 157,7 miliarde de lei, suma prognozată.
În ultimele trei luni însă, acestea ar fi înregistrat o evoluţie pozitivă şi ar fi atins nivelul estimat de 52,7 miliarde de lei (11,9 miliarde de euro), iar în ianuarie 2014 l-ar putea chiar depăşi, potrivit unor surse guvernamentale.
Astfel, cabinetul Ponta speră ca partenerii internaţionali să fie convinşi de buna colectare şi să nu ceară introducerea unor noi taxe sau impozite pentru asigurarea ţintei de deficit, respectiv a diferenţei dintre veniturile şi chetuielile statului, în condiţiile în care amânarea introducerii accizei generează o „gaură” de circa 600 de milioane de lei (135,7 milioane de euro) la buget.
„Dacă vom avea o colectare mai bună până în iulie, nu e nevoie de noi taxe sau impozite. În ultimele trei luni din 2013 am realizat programul”, au precizat sursele citate.
O misiune comună a FMI, a Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Mondiale (BM) se află la Bucureşti în perioada 21 ianuarie – 5 februarie, pentru prima şi cea de-a doua evaluare a acordului preventiv de tip stand-by încheiat cu România la finele lunii septembrie.
Prima misiune nu s-a încheiat cu succes, respectiv prin trimiterea aşa-numitei scrisori de intenţie către board-ul FMI din Washington, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze documentul, arătând că nu este de acord cu acciza de şapte eurocenţi pe litru de carburant. Introducerea acesteia a fost amânată cu trei luni.
Acciza suplimentară ar fi adus venituri suplimentare de circa 2,6 miliarde de euro, potrivit estimărilor guvernului. Prin urmare, amânarea introducerii până în aprilie ar însemna reducerea sumei cu circa 600 de milioane de lei.
Ponta, convins de succesul negocierilor
Premierul Victor Ponta s-a arătat optimist în privinţa negocierilor cu creditorii internaţionali.
Luni, Ponta a precizat că discuţiilor nu vor viza eventuale măsuri de compensare a lipsei de venituri generată de amânarea introducerii accizei.
„Nu, nici vorbă. Nu se poate discuta până la 1 iulie. La 1 iulie tragem linie pe primul semestru şi vedem dacă suntem pe plus, pe minus faţă de ceea ce avem prognozat şi după 1 iulie, aşa cum se face de fapt în fiecare an (la rectificarea bugetară n.r.)”, a spus Ponta, citat de Mediafax.
Pe de altă parte, reprezentanţii biroului FMI din România au precizat că pe agenda întâlnirilor din următoarele săptămâni se află atât evoluţia reformelor structurale, cât şi găsirea unor măsuri pentru „compensarea veniturilor pierdute prin amânarea cu trei luni a majorării accizei la carburanţi”.
„Misiunea va discuta cu autorităţile române evoluţiile economice recente şi priorităţile în ceea ce priveşte reformele economice. De asemenea, vor fi discutate măsuri pentru compensarea veniturilor pierdute prin amânarea cu trei luni a majorării accizei la carburanţi, astfel încât să fie asigurată ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB”, a declarat într-un comunicat reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.
Voinea: Soluţia de compensare face obiectul negocierilor cu FMI
La finele anului, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, preciza că o soluţie exactă de compensare a veniturilor va face obiectul negocierilor dintre Executiv şi FMI.
Totodată, Voinea a declarat duminică, într-o intervenţie televizată, că în momentul de faţă se caută soluţii pentru stimularea consumului, o componentă semnificativă a creşterii economice din acest an.
Executivul a fundamentat bugetul pe 2014 pe o creştere economcă de 2,2% din PIB, 1,3 procente fiind reprezentate de consum, faţă de 0,2%, contribuţia acestuia la avansul produsului intern brut (PIB) din 2013.
În acest sens, Guvernul lucrează în prezent la un set de măsuri care urmează să fie discutat cu partenerii internaţionali.
„Anul trecut, Guvernul a crescut salariile bugetarilor cu 15%, pensiile cu 4%, salariul minim cu 15%, venitul minim garantat cu 8%, şi, cu toate astea, consumul populaţiei a stagnat, în condiţiile în care nici preţurile nu au au crescut, inflaţia anualizată, de 1,5%, fiind cea mai mică de după Revoluţie.(…) În condiţiile în care s-au băgat în economie circa două miliarde euro care ar fi trebuit să meargă în consum, consumul nu a crescut. Asta înseamnă că e nevoie de un set de măsuri, la care se lucrează în prezent, şi putem intra în detalii după ce acest set va fi agreat cu FMI şi Comisia Europeană, un set de măsuri ca să stimulăm cererea internă”, a explicat Voinea, citat de Agerpres.
AOAR: Guvernul trebuie să adopte o poziţie fermă la negocieri
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) îndeamnă totodată guvernul să adopte o poziţie fermă în negocierile cu FMI şi să nu pună accentul doar pe criteriile macroeconomice, ci şi pe cele de natură să stimuleze economia.
„AOAR cere Guvernului să adopte în viitoarele negocieri o poziţie fermă care să favorizeze o dezvoltare economică durabilă, şi nu doar satisfacerea unor criterii macroeconomice imediate, practică ce şi-a dovedit deja limitele prin îngheţarea consumului intern în 2013 şi a reducerii veniturilor bugetare, chiar în condiţiile unei creşteri economice importante”, a transmis AOAR într-un comunicat.
O măsură propusă de oamenii de afaceri este scutirea impozitării profitului reinvestit, majorarea finanţărilor pentru programele care creează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor.
Premierul Ponta s-a pronunţat luni în legătură cu scutirea impozitării profitului reinvestit, catalogând măsura drept un obiectiv „realizabil”.
Experţii FMI, CE şi BM se află în Capitală până pe 5 februarie. Ei şi-au planificat atât întâlniri cu reprezentanţii Executivului cât şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor oamenilor de afaceri, ai băncilor şi ai organizaţiilor societăţii civile.
Sursa: gandul.info
