Şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Ion Burlui, a demisionat, miercuri, ca urmare a situaţiei privind intervenţia în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, în urma căruia două persoane au murit şi alte cinci au fost rănite.
Ministrul Radu Stroe a acceptat, miercuri la prânz, demisia generalului de brigadă Ion Burlui, au declarat pentru Mediafax surse din Ministerul Afacerilor Interne.
Ion Burlui a declarat anterior, la un post de televiziune, că miercuri şi-a prezentat demisia şefului său, însă nu i-a fost acceptată, precizând că a luat această decizie pentru a nu exista suspiciuni asupra colegilor săi care au intervenit în teren, după accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Şeful IGSU preciza că demisia rămâne deschisă.
„Pentru mine este un act deschis. Am vrut să nu planeze vreo suspiciune asupra colegilor mei. Nu este corect ca eu, în calitate de şef, să las să planeze vreo suspiciune asupra celor care au lucrat în teren”, a spus şeful IGSU.
Ion Burlui a mai spus că demararea procedurilor de căutare a pornit de la el, înainte ca apelul să ajungă la 112.
„Eu personal am vorbit cu doctorul Zamfir la 16.06 minute. Mi-a dat repere geografice care se vedeau pe un ecran. Repere geografice, deci nu coordonate, care m-au mulţumit ca să pot să am idee în ce zonă să trimit forţe de intervenţie”, a mai spus Burlui.
Potrivit acestuia, elicopterul a plecat de la Mureş, şi dacă ar fi fost condiţii bune pentru survolarea zonei, nu s-ar fi pus problema extinderii perimetrului de căutare, dacă nu găsea zona indicată.
„Nu se punea problema din aer să nu găseşti aria de căutare. Dacă ar fi fost o vreme care să permită o survolare, cu siguranţă situaţia ar fi fost cu totul alta. Ar fi putut ajunge în 10 minute. Elicopterul era chiar în Munţii Apuseni”, a mai spus Burlui.
Acesta a declarat că echipele de intervenţie au fost trimise spre zona care a fost indicată de Romatsa şi STS.
„Au fost datele care ni le-au dat dumnealor. În funcţie de datele pe care ei ni le-au dat, am configurat o zonă de căutare. A fost o zonă de căutare de ordinul zecilor de kilometri pătraţi. Când spun zeci de kilometri pătraţi, mă gândesc la proiecţie în plan şi nu la configuraţia în teren, care cu siguranţă era mult mai mare”, a mai spus Burlui.
(Sursa: digi24.ro)
