Treizeci de instanţe şi parchete cu volum mic de activitate urmează să fie desfiinţate, acestea având de soluţionat un număr mai mic de 5.000 de dosare într-un an, în condiţiile în care la majoritatea instanţelor şi parchetelor se înregistrează o continuă creştere a volumul de muncă.
Potrivit expunerii de motive a unui proiect de lege publicat vineri pe site-ul Ministerului Justiţiei, „aceste instanţe au înregistrat constant un volum scăzut de activitate sub media la nivel naţional, au avut un grad scăzut de ocupare a posturilor de judecători (există judecătorii care nu prezintă atractivitate pentru opţiunile auditorilor de justiţie după absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii şi susţinerea examenului de capacitate), condiţiile socio-economice care au condus la punerea în funcţiune nu mai subzistă, iar depopularea zonelor aflate în circumscripţia acestora au condus la o scădere a numărului de dosare înregistrate pe rolul acestora”.
La articolul 2 al proiectului de lege se menţionează că judecătorii şi procurorii din cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea desfiinţate în condiţiile prezentei legi pot opta pentru transferul pe un post în cadrul altor instanţe sau parchete. Astfel, ei pot alege un post în cadrul instanţei sau al parchetului care a preluat cauzele de competenţa teritorială a instanţei sau parchetului desfiinţat, un post vacant la o altă instanţă sau la un alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel unde se află instanţa sau parchetul desfiinţat sau un post vacant la o altă instanţă sau la un alt parchet.
În cadrul şedinţei de plen de joi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat desfiinţarea acestor 30 de instanţe şi parchete.
Un grup de lucru interinstituţional format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi Consiliului Superior al Magistraturii a propus, în iunie 2013, în urma unei analize, ca 30 de instanţe şi parchetele care funcţionează pe lângă acestea şi care au un volum redus de activitate să fie desfiinţate.
Raportul în cazul acestei propuneri a fost aprobat în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 4 iunie 2013, fiind trimis ministrului Justiţiei pentru iniţierea unui proiect de lege.
Potrivit Raportului privind concluziile Grupului de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, a fost propusă desfiinţarea a 30 de judecătorii şi a parchetelor de pe lângă acestea, precum şi rearondarea localităţilor pe care acestea le-au deservit, respectiv cele din Haţeg, Orăştie, Agnita, Avrig, Buhuşi, Rupea, Jibou, Târgu Lăpuş, Dragomireşti, Hârşova, Măcin, Segarcea, Baia de Aramă, Novaci, Balş, Lieşti, Însurăţei, Adjud, Salonta, Bălceşti, Topoloveni, Pogoanele, Mizil, Gura Humorului, Darabani, Târnăveni, Moldova Nouă, Chişineu Criş, Gurahonţ şi Făget.
În schimb, s-a considerat că se impune menţinerea în funcţiune, concomitent cu mărirea razei teritoriale, pentru 25 instanţe şi parchete, respectiv Blaj, Câmpeni, Sebeş, Brad, Sălişte, Podul Turcului, Beclean, Huedin, Şimleu Silvaniei, Babadag, Filiaşi, Corabia, Făurei, Panciu, Hârlău, Răducăneni, Huşi, Negreşti Oaş, Săveni, Costeşti, Oraviţa, Luduş, Ineu, Lipova şi Sânnicolau Mare.
De asemenea, în documentul citat se precizează că se impune şi menţinerea în funcţiune cu actuala circumscripţie pentru 15 instanţe şi parchete: Întorsura Buzăului, Lehliu Gară, Videle, Târgu Secuiesc, Gherla, Dej, Orşova, Târgu Bujor, Pătârlagele, Sinaia, Pucioasa, Vatra Dormi, Topliţa, Gheorghieni, Deta.
Grupul a motivat propunerea acestor măsuri prin eficientizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, în condiţiile restricţiilor bugetare cu care se confruntă România, având în vedere şi trendul asemănător din ţările Uniunii Europene, raţionalizarea instanţelor şi parchetelor prin desfiinţare sau rearondare de localităţi fiind un mijloc de realizare a acestor scopuri.
„Măsura reorganizării, prin desfiinţarea instanţelor/parchetelor nefuncţionale din punct de vedere al volumului de activitate, dar şi prin rearondarea de localităţi de la instanţele cu volum mare de activitate va avea consecinţe directe atât asupra resurselor umane (prin atenuarea dezechilibrelor între instanţele/parchetele cu volum mare de activitate şi cele supradimensionate, şi prin reducerea numărului de posturi necesar a fi suplimentat), cât şi asupra resurselor financiare (economii la bugetul de stat, dar şi redistribuirea raţională a sumelor alocate pentru investiţii), raportat la finalitatea urmărită, respectiv eficientizarea actului de justiţie şi pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri”, se menţiona în raport.
Grupul de lucru comun Ministerul Justiţiei, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi CSM a fost constituit în 2012, prin Ordin al ministrului Justiţiei, pentru analiza măsurilor necesare asigurării unei funcţionări optime a instanţelor judecătoreşti din perspectiva implementării noilor coduri juridice. Ulterior a fost inclus, după şedinţa Plenului CSM din 8 octombrie 2012, în Grupul de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri.
Sursa: mediafax.ro
