Lucrările la proiectul magistralei de gaz metan între România şi Republica Moldova sunt departe de finalizare, în ciuda declaraţiilor premierului Victor Ponta, care a promis o ceremonie de tăiere a panglicii inaugurale în decembrie 2013.
Optimismul arătat de premierul Victor Ponta în timpul scandalului iscat de inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni s-a dovedit a nu avea corespondenţă în realitate.
Magistrala în lungime de 43 de kilometri, care ar trebui să reducă dependenţa Republicii Moldova de gazul metan cumpărat din spaţiul ex-sovietic, este departe de a fi funcţională, deşi şeful Guvernului declara în septembrie 2013 că lucrările vor fi terminate până la finalul anului precedent. Mai mult, reprezentantul Guvernului la Iaşi estimează că gazoductul nu va putea fi dat în folosinţă mai devreme de primavara acestui an, spune Adevărul.
În principiu, muncitorii consorţiului de firme însărcinat cu realizarea gazoductului au lucrat eficient la realizarea firului terestru de pe teritoriul României, ajutaţi fiind şi de condiţiile meteo favorabile. Aceasta în contextul în care lucrările de montaj şi îngropare a ţevilor au început efectiv pe data de 2 octombrie, la mai bine de o lună după inaugurarea oficială a şantierului de către o delegaţie condusă de prim-ministrul Victor Ponta.
Potrivit raportărilor trimise la Prefectura Iaşi, lucrările între comuna ieşeană Horleşti şi râul Prut erau realizate în proporţie de peste 90% până la sfârşitul lui 2013.
„Sunt la procent de 95%-98% pe anumite secţiuni. La suduri avem raportare de 97%, la montaj ţevi de 98%, iar la astuparea şanţurilor de 97%. Urmează partea de subtraversare a râului Prut“, a precizat pentru Adevărul Romeo Olteanu, prefectul judeţului Iaşi.
Cu toate acestea, există în acest moment cel puţin trei probleme la gazoductul Iaşi – Ungheni, care concurează la concluzia că magistrala nu va fi terminată nici măcar în termenul prevăzut în contractul de bază, acela de sfârşitul lunii februarie 2014. Lucrările pe malul românesc au fost suspendate începând cu data de 23 decembrie 2013 şi vor fi reluate abia pe 13 ianuarie 2014. Estimările dinspre partea basarabeană arată că şantierul este în întârziere şi că firul terestru a fost executat în proporţie de cel mult 50%.
Apoi, în decembrie 2013 a fost organizată o altă licitaţie pentru desemnarea unui constructor pentru lucrările de subtraversare a râului Prut, procedură în cadrul căreia n-a fost dat încă un verdict. În plus, săparea, pe o lungime de 700 de metri, a coridorului subteran între România şi Republica Moldova este o lucrare inginerească dificilă care va dura trei luni de zile, în condiţiile în care condiţiile meteo rămân, în continuare, favorabile, arată Adevărul.
Jurnaliştii din Iaşi au descoperit la sfârşitul lunii august 2013 că inaugurarea şantierului la gazoduct n-a fost, de fapt, decât o ceremonie mediatică înjghebată pentru delegaţia guvernamentală de la Bucureşti, condusă de Victor Ponta. Pe 26 august, zeci de utiljate gata de treabă au fost aliniate în comuna Horleşti, iar muncitorii au efectuat probe de măiestrie în sudarea conductelor chiar în timpul vizitei delegaţiei de la Guvern. A doua zi, tot şantierul s-a evaporat şi a reapărut pe malul basarabean al Prutului, unde delegaţia ministerială a descins din nou.
Premierul a negat realitatea la vremea respectivă şi a promis finalizarea gazoductului cu două luni mai devreme decât prevederile din contract. „Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul“, a declarat Victor Ponta la începutul lunii septembrie 2013.
Preşedintele Traian Băsescu a efectuat, la rândul lui, pe data de 20 septembrie 2013, o vizită de lucru în comuna Horleşti, în acelaşi punct în care delegaţia guvernamentală ajunsese cu aproape o lună mai devreme. Şeful statului a găsit şantierul pustiu.
„La Bruxelles se ştie că lucrările au început şi că în decembrie se termină lucrările. Din păcate, va trebui să informăm că în această iarnă nu vom livra acea jumătate de miliard de metri cub de gaz către Republica Moldova, aşa cum ne-am angajat“, a declarat atunci Traian Băsescu.
Gazoductul Iaşi – Ungheni va avea o lungime de 43,2 kilometri, dintre care 11 kilometri pe teritoriul Republicii Moldova. La finalul proiectului, România ar urma să vândă anual Republicii Moldova în jur de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz metan, fapt care va conduce la reducerea dependenţei Basarabiei gigantul rus Gazprom.
Licitaţia pentru implementarea proiectului a fost câştigată de consorţiul format din societăţile JV Habau Pipeline Systems SRL Romania (fondator fiind Habau Hoch-und Tiefbaugesellschaft m.b.H. Austria), Inspet SA România şi IPM-Partners SRL România, ultimele două fiind firme cu sediul în Ploieşti.
Valoarea totală a gazoductului este de 26,5 milioane de euro. Din această sumă, 18,2 milioane de euro costă conducta de pe teritoriul României şi 8,3 milioane de euro – cea de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv subtraversarea râului Prut (2 milioane de euro). 7 milioane de euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene, iar restul finanţării este suportată de Guvernul României, în contul unui parteneriat de ajutorare a Republicii Moldova.
(Sursa: adevarul.ro)