Îngrijorarea creşte faţă de consecinţele violenţelor de la Kiev asupra fragilei economii a Ucrainei, care riscă falimentul dacă nu primeşte rapid o „perfuzie” financiară, oamenii luând cu asalt bancomatele şi retrâgând bani, iar tonul pe pieţe fiind panica, relatează AFP.
Situaţia financiară a ţării îngrijorează investitorii de mai multe luni, iar Kievul nu a ascuns faptul că recesiunea, pe care a amorsat-o la sfârşitul lui 2013, a fost principalul motiv care a determinat-o să renunţe, în mod brusc, la sfârşitul lui noiembrie, la un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
În schimb Kievul a obţinut un plan de salvare de la Moscova, de care economia ucraineană este foarte dependentă – constând într-un credit în valoare de 15 miliarde de dolari şi o reducere importantă la preţul gazelor naturale, în valoare de câteva miliarde de dolari -, pe care opoziţia l-a denunţat drept o trădare.
Însă escaladarea, începând de la sfârşitul lui ianuarie, şi baia de sânge din ultimele zile au aruncat ţara în incertitudine din nou. Rusia, după ce a efectuat o plată în valoare de trei miliarde de dolari la sfârşitul lui decembrie, a anulat, săptămâna aceasta, efectuarea unei plăţi în valoare de două miliarde de dolari, argumentând că revenirea la calm este prioritară.
Populaţia este vizibil tot mai angoasată, presa relatând că ucrainenii au luat cu asalt magazinele alimentare, de teama unei penurii.
Băncile au închis anumite agenţii sau le-au redus programul. După introducerea unor limite la retragerea de numerar din bănci, un lucru care a antrenat formarea unor cozi la bancomate, federaţia interbancară EMA a fost nevoită să intervină pentru a oferi asigurări că este vorba doar despre măsuri de securitate şi nu despre probleme legate de lichidităţi în sistemul bancar.
Cea mai importantă bancă rusească, Sberbank, a anunţat vineri că filiala sa ucraineană a încetat să mai acorde credite particularilor şi întreprinderilor mici.
Societatea de consultanţă agricolă Agritel a anunţat că a constatat retragerea anumitor agricultori de pe piaţa cerealelor, pe care Ucraina este un actor major, antrenând creşterea preţurilor la nivel local.
Moneda naţională, grivna, s-a depreciat de la începutul anului cu 10% în raport cu dolarul, în pofida unor restricţii drastice asupra mişcării capitalurilor, menite să împiedice o devalorizare care să scape de sub orice control.
– Default, în lipsa unei susţineri din partea Rusiei
Pe pieţe, tonul dominant este panica. Dobânzile titlurilor pe termen scurt au crescut, în cursul săptămânii, cu până la 34%, faţă de 5% în urmă cu o lună. Cele cu scandeţă la zece ani, au urcat până la 11,3%, faţă de 8,5% în ianuarie.
Tendinţa, vineri, era de uşoară destindere, după ce puterea a anunţat concesii în prezenţa emisarilor europeni şi rus, însă aceste niveluri sunt cu mult mai mari decât cele înregistrate în ţările care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi, ca Grecia.
„Acordul lasă în suspans problema cu privire la cine va furniza ajutorul de care Ucraina are o nevoie vitală şi în ce condiţii”, a declarat economistul Chris Weafer de la Macro Advisory.
UE şi Statele Unite au sugerat un posibil ajutor, în ultimele săptămâni, dar fără să spună suma.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a retrogradat vineri ratingul Ucrainei la „CCC”, care corespunde unei ţări aflate în apropierea unui încetări de plăţi, şi a avertizat că dacă Rusia nu intervine să o susţină, Ucraina – care este necesar să ramburseze o datorie în valoare de 13 miliarde anul acesta – va intra în default.
Standard & Poor’s a subliniat, de asemenea, că opoziţia actuală este „mai puţin sudată” decât la „revoluţia portocalie” din 2004, în urma căreia prooccidentalii au preluat puterea, şi că „nu dispune de un lider evident”.
Autorităţile ucrainene au cheltuit miliarde de dolari pentru a susţine moneda, pe parcursul anului trecut, în contextul în care ţara se afla în recesiune, iar rezervele valutare au atins un nivel periculos de scăzut.
„Singurele scenarii care ar permite evitarea unei intrări în încetare de plăţi ar provoca o degradare a situaţiei economice”, au apreciat economişti de la Société Générale.
Astfel, o ancorare la Moscova ar putea frâna investiţii occidentale, iar, invers, o apropiere fermă de UE riscă să antreneze o nouă degradare a comerţului între Ucraina şi Rusia, care reprezintă un sfert din schimburile sale comerciale.
(Sursa: gandul.info)
