Ciocnirile dintre manifestanţii ucraineni şi forţele de ordine au izbucnit în această dimineaţă, în apropierea Parlamentului din Kiev.
Poliţia a folosit grenade asurzitoare şi a tras cu gloanţe de cauciuc în manifestanţi, după ce aceştia din urmă au aruncat cu pietre în cordonul de poliţişti ce înconjoară Parlamentul. Potrivit Opoziţiei, trei manifestanţi au fost împuşcaţi mortal.
Acestea sunt primele ciocniri care au loc la Kiev după confruntările de la sfârşitul lunii ianuarie, în urma cărora patru persoane au murit şi peste 500 au fost rănite.
Mii de manifestanţi s-au oprit la câteva sute de metri de clădirea Parlamentului de la Kiev, apărată de trupe ale Ministerului de Interne şi de forţele speciale.
Participanţii la protestele din Piaţa Maidan, cupată de aproape trei luni de manifestanţii anti-Ianukovici, încearcau să evite o confruntare directă între manifestanţii radicali şi forţele de ordine.
„Obiectivul nostru este încercuirea Parlamentului sau blocarea lui, pentru a nu le permite deputaţilor să numească un premier rus”, a declarat Andrei Parubi, deputat din partea partidului Batkivşcina, formaţiunea fostului premier Iulia Timoşenko.
Surse apropiate preşedinţiei ucrainene au anunţat că preşedintele Viktor Ianukovici ar urma să anunţe marţi numele noului premier.
Parlamentul de la Kiev urmează, de asemenea, să examineze o reformă constituţională care prevede reducerea prerogativelor prezidenţiale, în favoarea Legislativului.
„Organizăm o ofensivă paşnică împotriva Parlamentului. Opoziţia dispune doar de 169 de deputaţi din cei 450, ceea ce nu este suficient, dar sper că reprezentanţii majorităţii vor înţelege că trebuie să voteze reforma constituţională”, a declarat liderul partidului naţionalist Svoboda, Oleg Tiagnibok.
Militanţii grupării radicale care s-a aflat la originea ciocnirilor violente cu forţele de ordine de la sfârşitul lunii ianuarie, au anunţat, de asemenea, „moblizarea” pentru marţi.
În acelaşi timp, opoziţia acuză puterea că cedează la presiunile Rusiei, după refuzul preşedintelui Viktor Ianukovici de a semna, în noiembrie anul trecut, Acordul de Asociere cu UE, în favoarea apropierii de Moscova.
„În loc să dea curs solicitărilor manifestanţilor din Piaţa Maidan, puterea răspunde la cerinţele Kremlinului. Nu vom permite acest lucru”, a promis Andrei Parubi într-o postare pe blogul personal, adăugând că ucrainenii refuză „să-şi vândă independenţa pentru 15 miliarde de dolari”.
Rusia a anunţat în decembrie anul trecut că va acorda Ucrainei un credit de 15 miliarde de dolari, dintre care trei miliarde au fost deja trimise Kievului, împreună cu promisiunea unei importante reduceri a preţului la livrarea gazelor.
Între timp, Rusia a anunţat luni că intenţionează să acorde Ucrainei în această săptămână o nouă tranşă în valoare de două miliarde de dolari, în contextul în care Kievul se află în pragul falimentului.
La rândul lor, occidentalii au anunţat că pregătesc un sprijin financiar pentru Ucraina, însă suma ar fi cu mult mai mică decât cea oferită de Rusia.
Situaţia părea să se calmeze luni la Kiev, după ce manifestanţii au părăsit sediul Primăriei, ocupat din decembrie, în urma unei amnistii pentru cei peste 200 de manifestanţi anchetaţi şi care riscau pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru participarea la proteste.
Opoziţia doreşte progrese, însă negocierile cu puterea se află în impas, fie că este vorba despre reforma constituţională sau de numirea unui nou premier.
Evacuarea sediului Primăriei din Kiev, un loc simbol al protestelor din capitală, după ce a fost transformat în „cartier general al revoluţiei”, a fost criticată de mai mulţi participanţi la manifestaţii, care au apreciat că opoziţia face prea multe concesii puterii.
Între timp, reprezentanţii opoziţiei de la Kiev s-au întâlnit la Berlin cu cancelarul Angela Merkel şi au cerut acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, dar şi impunerea de sancţiuni pentru apropiaţii preşedintelui Viktor Ianukovici.
„Situaţia rămâne extrem de tensionată”, a apreciat cancelarul german, care a cerut Ucrainei progrese în privinţa formării noului Guvern şi a reformei constituţionale.
Ucraina se confruntă din noiembrie anul trecut cu proteste fără precedent, după ce preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat semnarea Acordului de Asociere cu UE.
Demisia Guvernului, la sfârşitul lunii ianuarie, şi negocierile între puterea şi opoziţia din Ucraina, nu au pus însă capăt conflictului, marcat de confruntări, care au provocat patru morţi şi peste 500 de răniţi.
(Sursa: gandul.info)