Prăbuşirea unui pod de două sute de metri din judeţul Hunedoara şi a unui podeţ situat pe un drum naţional în judeţul Suceava în ultimele zile aduce din nou în discuţie subdezvoltarea infrastructurii rutiere din România. De altfel, o serie de alte poduri riscă să cedeze în lipsa reparaţiilor capitale, având în vedere că multe dintre ele au câteva zeci de ani sau chiar un secol.
Un pod din beton, lung de aproape două sute de metri, construit în anii ’70 peste râul Strei din judeţul Hunedoara s-a rupt în noaptea de marţi spre miercuri, după ce un pilon de susţinere a cedat.
Două autoturisme au rămas suspendate pe pod, fără să fie însă înregistrate victime. Pe de altă parte, în cazul podeţului situat pe DN 2E din judeţul Suceava, infiltrările de apă în terasamentul drumului au determinat surparea acestuia. Un autoturism a căzut în groapa formată, iar trei persoane au fost rănite.
„Este vorba de un podeţ construit în 1961, care iniţial a fost în subordinea Consiliului Judeţean Suceava, deci se afla pe un drum judeţean. Ulterior, acum circa 15 ani, şoseaua a fost transformată în drum naţional şi a trecut în subordinea CNADNR. Normal că podeţul a cedat, având în vedere fenomenele de îngheţ-dezgheţ, vechimea sa, precum şi utilizarea sa intensivă de către autovehicule de mari dimensiuni, având în vedere că se află pe un drum naţional“, spune Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii a Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.
Poduri peste Olt de la începutul anilor 1900
14 dintre cele mai lungi 20 de poduri rutiere din România au fost construite înainte de Revoluţie, multe dintre ele la finalul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea, arată o analiză ZF pe baza datelor transmise anterior de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Podul de la Calafat-Vidin, inaugurat anul trecut, cu o lungime de circa 1,8 kilometri, este cel mai lung din România, fiind urmat de cel de la Giurgiu-Ruse, construit în 1954, cu o lungime de circa 1,2 kilometri pe partea românească. Tot Dunărea este traversată şi de următoarele două poduri rutiere ca lungime, cel de la Cernavodă şi cel de la Giurgeni, ambele construite în anii ’70-’80.
În topul celor mai lungi poduri rutiere din România intră şi poduri construite în secolul al XIX-lea, aşa cum este cazul podului de peste Olt la intrarea în municipiul Slatina, care a fost finalizat în 1891. Totodată, unul dintre cele mai lungi poduri rutiere din România, construit în 1901, traversează tot râul Olt, în dreptul localităţii Stoeneşti din judeţul Olt.
Cele mai lungi 20 de poduri rutiere din România au lungimi cuprinse între câteva sute de metri şi aproape 1,8 kilometri, potrivit datelor centralizate de ZF. Doar şase dintre cele mai lungi 20 de poduri rutiere din România au fost construite după Revoluţie, printre care şi podul peste DN 6 de lângă Craiova sau podul peste calea ferată de la Remetea Mare (judeţul Timiş).
Aproape 4.000 de poduri pe DN-uri şi autostrăzi
În România în prezent există 3.661 de poduri rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale, cu o lungime cumulată de 164 de kilometri, potrivit datelor de pe site-ul CNADNR.
CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF privind câte poduri şi podeţe de pe drumurile naţionale şi autostrăzile din România se află în prezent într-o stare avansată de degradare şi ar trebui reparate şi privind suma pe care compania de drumuri a alocat-o anul acesta pentru construcţia şi reparaţia acestora.
În România o serie de poduri, fie rutiere, fie de cale ferată, s-au prăbuşit în ultimii ani, îngreunând traficul de pasageri şi pe cel de mărfuri. Un exemplu este podul de peste râul Argeş, din apropierea localităţii Grădiştea, care s-a prăbuşit încă din 2005, întrerupând legătura directă pe calea ferată dintre Bucureşti şi Giurgiu. Podul de la Grădiştea nu a fost reparat încă.
„Nu e normal să se întâmple aşa ceva. Undeva s-a greşit. Aceste poduri vechi trebuie expertizate şi reparate. Situaţia este extrem de gravă“, spune profesorul universitar Nicolae Boţu.
(Sursa: zf.ro)
