Acolo unde PDL, partidul lui, a închis spitale, Iulian Şerban redeschide altele noi şi face zeci de mii euro lunar. La Ţibăneşti, cu 10 paturi şi o mână de medici, încasează 8.000 de euro lunar. Dar adevărata lovitură a fostului şef al CJASS Iaşi este la Negreşti, unde 50.000 de oameni sunt trataţi de cinci medici şi trei asistente. Fostul spital, în care statul a băgat 1,2 milioane de euro şi apoi l-a închis, avea 200 de angajaţi. Numai de-aici ies 10.000 de euro pe lună, profit net. Şerban are conexiuni în sistem şi raportează 300 de cazuri rezolvate lunar. Vechiul spital raporta 500 de cazuri şi era o gaură neagră.
Fostul şef al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi pare să fi găsit reţeta de afaceri ideală, într-un domeniu pe care, până nu demult, l-a condus. „Inaugurez unul pe an”, spune Iulian Şerban, care şi-a deschis al doilea spital, cu 20 de paturi, la Negreşti – Vaslui. Conform planurilor, urmează un al treilea spital, anul viitor, la Podu Iloaiei.
Practic, fostul şef al CJASS merge pe urmele şefilor săi pe linie politică şi deschide unităţi medicale private acolo unde Ministerul Sănătăţii, aflat, în 2011, în portofoliul alianţei UDMR-PDL, le-a închis, considerându-le inutile. Paradoxal, un membru PDL, Iulian Şerban, profită acum de măsurile luate de şefii săi pe linie politică şi face profit unde ei au văzut doar găuri. Dovada că privaţilor le merge bine în domeniul medical este că, de la deschiderea spitalului, după mijlocul lunii ianuarie, la Negreşti pacienţii stau la rând în fiecare zi.
Portretul ctitorului Iulian Şerban stă la loc de cinste pe peretele de la intrarea în spitalul din Negreşti
800 de lei chirie
Pentru un spaţiu de câteva sute de metri pătraţi, situat în incinta fostului Spital Negreşti, renovat recent, reţeaua Spitalis a fostului şef al CJASS plăteşte doar 800 de lei lunar. Chiria este incredibil de mică, dar Iulian Şerban spune că Primăria i-ar fi dat spaţiul şi gratuit, numai să deschidă un spital acolo. Fie el şi în regim de spitalizare de zi, pentru că la mai mult nu are dreptul. „Avem regim de spitalizare de zi şi putem diagnostica sau trata orice afecţiuni simple. Avem secţie de chirurgie unde putem rezolva orice, până la apendicită, pentru care este necesară spitalizare continuă, ginecologie, balneofizioterapie şi pediatrie. Cazurile mai dificile doar le diagnosticăm şi le trimitem la spitalele din Vaslui sau Iaşi”, spune Iulian Şerban.
Dovada faptului că unitatea medicală este căutată stă chiar pe holuri. Zeci de pacienţi vin aici, în zilele de program. De altfel, calculele arată că afacerea se susţine pe nu mai puţin de 50.000 de posibili clienţi. Locuitorii din Negreşti şi din comunele apropiate. „Ne scuteşte de drumurile în Vaslui, la spitalul de acolo”, spun pacienţii unităţii medicale abia deschise la Nergeşti.
Toată ziua e coadă la cabinetele lui Şerban. Nu mai e niciun spital în zonă
A reuşit unde statul s-a împotmolit
„Avem un stat încă profund comunist, care nu acceptă că inclusiv domeniul asistenţei medicale în regim privat este mult mai competitiv. O altă gândire în acest domeniu ar asigura distribuţia banilor altfel. O primă măsură este, fără discuţie, reducerea personalului. Pentru că cei mai mulţi bani se duc, în sistemul medical de stat, pe salarizare. Şi nu mă refer aici la medici sau asistente, ci la restul personalului: electricieni, zugravi, bucătărese, spălătorese şi aşa mai departe”, spune fostul şef al CJASS Iaşi.
Practic, Şerban susţine că principala cauză a subfinanţării din sistemul public de asistenţă medicală este supradimensionarea personalului. Spre exemplu, Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi, cel mai mare şi mai complex din Moldova, ar putea fi rentabil dacă acolo nu ar fi angajaţi 2.200 de salariaţi la 900 de paturi. „Am condus sistemul destulă vreme şi-l cunosc perfect. Din cei 2.200 de angajaţi de la Spitalul Spiridon, aproximativ 100 sunt medici, fără a calcula aici rezidenţii. Sunt mai mult de doi angajaţi la fiecare pat din spital. La Negreşti am 10 angajaţi la 20 de paturi. O proporţie de jumătate de angajat la pat. Avem un infirmier, 3 asistente, 1 manager şi 5 medici. Medicii sunt din Iaşi, lucrează acolo de trei ori pe săptămână şi le asigurăm transportul. La Negreşti nu mai există medici, au plecat de aici. Medicii noştri sunt interesaţi să lucreze în reţeaua noastră, pentru că salariile trec de 1.000 de euro lunar, la program de 3 zile pe săptămână”, ne-a mai spus Iulian Şerban.
A primit o clădire renovată
Spitalul din Negreşti fusese renovat în 2005, pentru ca în 2011 să fie închis. Avea 110 paturi, erau trataţi 500 de pacienţi lunar şi avea 200 de angajaţi. Cu toate că unitatea medicală importantă era la peste 40 de km distanţă, la Vaslui, şefii Ministerului Sănătăţii i-au tăiat paturile fără milă. „Nu aveam acces la clădirea principală a spitalului, aceea este închis şi sigilată. Imobilul este în litigiu, într-un proces cu firma care l-a concesionat, după reparaţii, şi dorea deschiderea unui spital privat acolo. Am primit, în schimb, parterul fostei secţii de chirurgie. Clădirea este solidă, deşi a fost construită prin 1972”, a mai spus Şerban.
Clădirea principală a spitalului din Negreşti a fost renovată, cu fonduri europene, cu 1 milion de euro, în 2005, înainte de redeschiderea unităţii medicale. La această sumă s-au adăugat 500.000 de lei de la Primărie, pentru dotări ce sunt acum părăsite. Spitalul a funcţionat între 2005 şi 2011, când a fost închis. Personalul s-a mutat la Spitalul Judeţean Vaslui sau la un centru medical din Băceşti, comună aflată la 20 de km distanţă.
Patronul intră în spitalul său din Negreşti
105.000 de lei din decontări
Conform calculelor, Spitalis poate obţine de la Negreşti, de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Vaslui, peste 105.000 de lei. Şi asta pentru că, lunar, sunt rezolvate 300 de cazuri. CJASS Vaslui decontează 450 de lei pentru cazurile de adulţi tratate şi 250 pentru cele de copii. Media este de 350 de lei pe caz rezolvat şi se înmulţeşte cu numărul pacienţilor trataţi lunar.
Din acea sumă, chiria de 800 de lei nici nu se cunoaşte, iar utilităţile – apă, încălzire, curent electric – nu trec de 2.000 de lei lunar. Salariile personalului sunt cele mai consistente: la o medie de 700 de euro lunar, 7.000 de euro (31.500 de lei) se duc acolo. Chiar şi scăzând materialele pentru laborator, afacerea lui Iulian Şerban are şanse să-i aducă nu mai puţin de 40.000 – 50.000 de lei lunar, sumă din care sunt scăzute dările către stat. În concluzie, este o afacere care, adăugând şi spitalul de la Ţibăneşti, îi poate aduce fostului şef al CJASS peste 10.000 de euro lunar, net.
Mai puţin cu aproape 6.000 de paturi
Conform strategiei de reformare a sistemului medic
al de stat adoptată de către Ministerul Sănătăţii condus de Cseke Attila, numărul paturilor a fost tăiat în spitalele din România de la 129.524, în 2011, la 123.127, în 2013. În cele mai multe cazuri s-a luat măsura închiderii unor unităţi medicale, chiar dacă deserveau câteva zeci de mii de locuitori, cum este şi cazul Negreştiului.
În Iaşi a fost închis total spitalul din Târgu Frumos şi a fost redus drastic numărul de paturi de la Podu Iloaiei. La Târgu Frumos a existat un plan al Ministerului Sănătăţii pentru transformarea fostului spital în azil de bătrâni, dar instituţia a devenit doar depozit pentru aparatura medicală aproape nouă şi abandonată.
Peste 30.000 de lei decontări la Ţibăneşti
Al doilea spital din reţeaua Spitalis a doctorului Iulian Şerban aduce încasări, de la CJASS Iaşi, de 32.400 de lei lunar, pentru 10 paturi din secţia de recuperare, medicină fizică şi balneologie de la Ţibăneşti. Făcut în clădirea unui dispensar închis acum câţiva ani, spitalul a fost inaugurat în 2013.
„Vom face câte un spital pe an. În 2014 am deschis Negreştiul, acum ne orientăm spre alte oraşe în care unităţile medicale au fost închise sau au rămas fără mare parte din paturi. Cred că Podu Iloaiei este foarte potrivit”, a mai spus Iulian Şerban.
Acesta susţine că, în strategia firmei sale, intră inaugurarea spitalelor în alte locuri decât reşedinţele de judeţ, deja supraaglomerate de unităţi medicale. „Nu voi deschide niciodată un spital într-un oraş. Trăiesc mulţi oameni care au nevoie de asistenţă medicală şi în afara oraşelor mari. Acolo sunt jucători importanţi, cu resurse financiare mai mari. Există o piaţă bună şi în mediul rural sau în oraşele mici, acolo unde statul a spus că nu se poate face medicină. În plus, nu pot face un spital cu regim normal, pentru că numărul paturilor este fixat la nivel naţional şi nu suferă modificări”, ne-a mai spus Iulian Şerban.
Primarul i-a dat un spital la cheie
Primarul din Negreşti, Vasile Voicu spune că i-a predat la cheie spitalul lui Iulian Şerban şi i-a cerut o chirie simbolică pentru că oraşul avea nevoie de medici: „Prin chiria percepută de la Spitalis am respectat o hotărâre de Consiliu Local care prevedea tarifele pentru activitatea medicală la Negreşti, dar îi dădeam clădirea şi gratis, pentru că era dureros că nu aveam spital de 3 ani. Oricum, ei s-au ocupat de renovarea interiorului unde funcţionează, noi ne-am bucurat să avem unde să mergem dacă avem probleme de sănătate”.
Cât priveşte clădirea fostului spital, în care se făcuseră investiţii de 1,2 milioane de euro înainte de a fi închis, primarul spune că este exclus să mai devină funcţională în viitorul apropiat: „Nu mai e nicio şansă, pentru că, pe lângă lipsa banilor, am avea nevoie ca Spitalul Judeţean Vaslui să renunţe la un anumit număr de paturi care să fie transferate aici”.
