Un grup de cercetători români de la Centrul de Nanomedicină al Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj-Napoca sunt pe punctul de a găsi un leac împotriva cancerului hepatic.
Cancerul hepatic ar putea fi vindecat cu nanoparticulele de aur. Aşa şi-a propus o echipă de cercetători români de la Centrul de Nanomedicină al Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj-Napoca. Savanţii derulează, în prezent, un proiect de cercetare care vizează utilizarea nanoparticulelor de aur în tratarea cancerului hepatic, rezultalele pe cobai fiind încurajatoare.
Câteva zeci de cercetători ai Centrului de Nanomedicină al Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Octavian Fodor” din Cluj-Napoca au început în urmă cu doi ani un studiu de cercetare legat de aplicaţiile nanoparticulelor de aur în tratamentului cancerului hepatic, care ar putea reprezenta o nouă şansă pentru pacienţi. Proiectul beneficiază de un grant de finanţare din partea Ministerului Sănătăţii în valoare de două milioane de lei şi se va încheia în 2015.
Cercetătorul Teodora Mocan de la institutul clujean a explicat principiul care stă la baza funcţionării proiectului. „Cercetările legate de aplicaţiile nanoparticulelor de aur în tratamentul cancerului hepatic au fost iniţiate în 2012, odată cu contractarea unui grant de finanţare în valoare de două milioane de lei de la Ministerul Sănătăţii şi vor dura până în 2015. Principiul pe care se bazează experimentele pe care le derulăm este acela că nanoparticulele de aur, care sunt de 1.000 de ori mai mici decât diametrul firului de păr, au proprietatea de a se supraîncălzi în momentul în care sunt iradiate laser. Prin încălzire şi generarea unei temperaturi ridicate, sunt capabile să distrugă celule sau ţesuturi. Aplicând această proprietate a nanoparticulelor de aur, am încercat să particularizăm pe cancerul hepatic această metodă de tratament, prin aceea că lucrăm la ataşarea unor molecule biologice care să ne asigure distrugerea numai a celulelor canceroase şi nu a celor normale”, a spus Teodora Mocan.
Potrivit acesteia, după doi ani de cercetări cercetătorii clujeni au sintetizat câteva prototipuri de produşi, care au fost testate deja pe culturi, au început experimentele de testare „in vivo”, pe cobai, urmând ca într-o ultimă etapă să adune toate rezultatele obţinute şi să propună o soluţie optimă şi cu reale şanse pentru a fi aplicate la oameni, „pentru a fi brevetată şi propusă ca transfer tehnologic”.
„Finalul proiectului va fi 2015, iar atunci vom aduna toate datele pe care le avem. Experimentele pe oameni sunt scopul final, dar pentru a iniţia astfel proceduri este nevoie de mult mai multe teste şi aprobări. Experimentele pe animale au început şi se vor derula până la sfârşitul acestui an, urmând ca anul viitor să alegem soluţiile identificate. În urma experimentelor pe cobai, am constatat că tumorile s-au redus, iar munca noastră este de a îmbunătăţi efectul obţinut. Este un pas foarte important că se reduc tumorile şi că ceea ce observăm în cazul ţesutului normal ne stimulează aşteptările vizavi de rezultate bune ale produşilor testaţi. Suntem încrezători că cercetările noastre vor aduce o şansă bolnavilor, suntem bucuroşi să mergem în această direcţie, sperăm ca eforturile noastre să fie răsplătite”, a subliniat cercetătorul clujean.
Pentru obţinerea grantului, proiectul a beneficiat de o evaluare internaţională sută la sută, evaluarea ştiinţifică, „foarte dură, foarte exigentă”, fiind realizată de trei experţi internaţionali.
Microscop de forţă atomică, unicat în România
Aparatura existentă în Centrul de Nanomedicină este suficientă în acest moment pentru ceea ce s-a propus în proiect, laboratorul beneficiind de aproape tot spectrul de aparatură necesar sintezei de material, caracterizării complexe de material, efectuării de teste pe culturi de celule şi animale, inclusiv o platformă separată de experimente „ex vivo”.
„Încercăm să valorificăm şi capitalul de organe, având în vedere specificul institutului, putem să testăm tratamentul direct pe tumori extirpate, pe ţesuturi care au fost excizate, pentru că au cea mai mare similitudine cu ţesutul uman real. Există aparatură care a fost adusă la institut în premieră în Europa de Est, iar instalarea ei s-a făcut cu specialişti de la firme străine, iar fiecare dintre noi a urmat cursuri specifice, atestate european pentru fiecare aparat achiziţionat. Reuşim în acelaşi spaţiu să avem echipamentele necesare atât sintezei de nanoparticule, cu spectrul complet de molecule biologice, de caracterizare, incluzând microscopul de forţă atomică, unicat în România ca şi configuraţie. Pe partea de testare a efectelor biologice beneficiem de performanţele a două microscoape extrem de performante, dintre care unul hiperspectral”, a subliniat Mocan.
Pe partea de testare cobai, cercetătorii clujeni au reuşit să creeze condiţiile de habitat pentru realizarea experimentelor pe animal imunosupresat, totul fiind absolut standardizat, „în condiţii monitorizate şi computerizate de temperatură şi umiditate, totul fiind în circuit închis”.
„Toate aceste lucruri dau marele avantaj de a lucra într-un singur loc şi de a nu fi necesar să plimbăm probe între laboratoare astfel încât să se altereze”, a menţionat Teodora Mocan.
La Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Octavian Fodor” Cluj-Napoca au demarat anul trecut procedurile într-un proiect similar care se referă la aplicaţiile cu nanoparticule de aur pentru tratame
ntul cancerului pancreatic.
(Sursa: gandul.info)
