Pe un afiş, harta peninsulei ucrainene este colorată în roşu, cu sârmă ghimpată şi o svastică. Pe un altul, aceeaşi hartă este prezentată în culorile tricolore ale drapelului rus.
Ameninţarea „nazistă” sau „fascistă” este evocată cu insistenţă de către Moscova şi grupurile proruse pentru atacarea noilor autorităţi de la Kiev. Această propagandă aminteşte de colaborarea naţionaliştilor ucraineni antisovietici cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„16 martie”, afirmă sloganul, „alegem”.
La mai puţin de trei săptămâni după ce bărbaţi înarmaţi au preluat controlul asupra Parlamentului provinciei şi au instalat un Guvern prorus, cei 1,5 milioane de alegători din Crimeea sunt chemaţi duminică să voteze în favoarea unei alipiri la Rusia, din care a făcut parte până în 1954, înainte de a fi cedată Ucrainei de către liderul sovietic Nikita Hruşciov.
Într-o regiune populată în proporţie de peste 60 la sută de ucraineni de origine rusă, consultarea electorală nu lasă loc de îndoială pentru nimeni.
Puterea de la Simferopol, sprijinită de miile de militari ruşi care au intrat în Crimeea şi încercuiesc cazărmile în care sunt prizonieri soldaţii loiali Kievului, asigură că acest referendum este legitim şi că scrutinul va fi transparent.
„Toţi alegătorii din Crimeea vor putea să se exprime democratic”, a asigurat miercuri vicepremierul regiunii Rustam Temirgaliev, în cadrul unei conferinţe de presă. „Suntem siguri că Federaţia Rusă ne va accepta în cadrul ei în urma votului”.
Constituţia din 1992
Alegătorii vor trebui să răspundă la două întrebări:
– „Sprijiniţi reunificarea Crimeei cu Rusia ca membru al Federaţiei Ruse?”
– „Sprijiniţi reinstaurarea Constituţiei Crimeei din 1992 şi statutul Crimeei ca parte din Ucraina?”
Constituţia din 1992, adoptată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 dar abolită rapid, prevede un statut independent în cadrul republicii Ucraina.
Funcţionari loiali noii administraţii lipesc afişe de-a lungul străzilor şi în oraşele peninsulei, care sunt toate în acelaşi ton, calificându-i drept „fascişti” pe toţi cei care vin din nord.
Susţinut de occidentali, Guvernul înfiinţat la Kiev după înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la 23 februarie a denunţat acest referendum pe care l-a calificat drept ilegal, destinat pur şi simplu legitimării anexării Crimeei de către Moscova.
Boicotul tătarilor
Nicio campanie publică nu este organizată în favoarea respingerii referendumului. Liderii comunităţii tătare, care reprezintă între 12 şi 15 la sută din populaţia peninsulei, au făcut apel la boicotarea acestuia, în timp ce susţinătorii rămânerii Crimeei în cadrul Ucrainei, care sunt deseori ameninţaţi sau intimidaţi, păstrează discreţia.
În opinia lui Evghen, în vârstă de 52 de ani, membru al mişcării proeuropene Euro-Maidan, prea înspăimântat pentru a-şi dezvălui numele, „nu există niciun motiv pentru a merge la vot duminică”. „Acest referendum este o tentativă ilegală de a justifica ocupaţia rusă”, afirmă el.
Alegerea propusă de marile afişe prezente pe străzile Crimeei, cu câteva zile înaintea referendumului organizat de autorităţile proruse, este simplă şi caricaturală: între o Rusie protectoare şi o Ucraină fascistă.
Potrivit lui, majoritatea locuitorilor din peninsulă „nu vor ca Crimeea să fie rusească”. „Dar noi suntem ocupaţi şi oamenilor le este frică”, afirmă el.
Rustam Temirgaliev a afirmat că peste 1.200 de birouri de vot vor fi deschise în regiune de la ora 08.00 (08.00 ora României) şi până la ora 20.00 (20.00 ora României). Aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt înregistrate pe listele electorale care datează din 2012. Rezultatul va fi validat în cazul în care rata de participare va fi de peste 50 la sută.
„Suntem siguri că peste 80 la sută din populaţia Crimeei va participa”, a asigurat vicepremierul.
„Nimeni nu poate pretinde că va fi un vot democratic”, apreciază la rândul său Keir Giles, specialist în Rusia la grupul de reflecţie londonez Chatham House.
„Un vot democratic ar avea în vedere posibilitatea unei reveniri a Crimeei la statutul de regiune autonomă în cadrul Ucrainei, ceea ce acest referendum nu face”.
Potrivit lui, integrarea peninsulei în cadrul Federaţiei Ruse ar trebui să fie „rapidă” în cadrul scrutinului.
Evghen, activist proeuropean, asigură că susţinătorii menţinerii în cadrul Ucrainei au dificultăţi în a-şi anticipa viitorul. „Nu ştim ce se va întâmpla”, spune el. „Suntem în stare de război, trăim de la o zi la alta”.
(Sursa: gandul.info)