O poză extrem de rară ce îl înfăţişează pe marele scriitor Ion Creangă a fost dată publicităţii luni, de către reprezentanţii Muzeului Literaturii Române Iaşi.
Fotografia îl surprinde pe povestitorul Ion Creangă alături de A.C. Cuza şi de N.A. Bogdan, după ce se precizează pe înscrisurile de pe documentul istoric. Reprezentanţii Muzeului Literaturii Române Iaşi spun că este vorba de o ferotipie realizată la Slănic Moldova în anul 1885, când Ion Creangă se afla acolo pentru tratament, şi reprezintă una dintre puţinele fotografii ce îl înfăţişează pe marele povestitor.
“Ferotipia, de care pomeneşte N.A. Bogdan în „Poveşti şi bazaconii din Moldova” (Bucureşti, 1923), rămâne în istoria ilustrată a personalităţilor literaturii române drept una ce nu dezminte deloc jovialitatea specifică lui Creangă: «Într-una din zile, venind un fotograf care poza pe tinichea – fotografie aşa-zisă americană – invitai de mai multe ori pe Creangă să-şi scoată poza. Dar mai tot deauna îmi răspundea: Decât să dau un frăncuşor ca să mă vad lat pe tinichea, mai bine cumpăr cu el un coşuleţ de brânză sau de păstrăvi şi mi-a prii mai bine decât tinicheaua… Într-o zi însă, aflându-se şi cu dl. A.C. Cuza, îl hotărâi să ne pozăm tustrei în grupă; ne aşezarăm într-un tufiş de lângă sala de cură, Creangă stând în picioare, îndărăt şi noi pe o bancă, eu la stânga, Cuza la dreapta lui»”, au precizat reprezentanţii Muzeului Literaturii Române Iaşi citaţi de Adevărul.
Ion Creangă (mijloc), alături de A.C. Cuza şi N.A. Bogdan (Foto: MLR Iaşi)
Ferotipia, în secolul al XIX-lea, era una dintre cele mai ieftine şi accesibile forme de a deţine o fotografie. Realizată la târguri, bâlciuri sau pe stradă, aceasta nu necesita cunoştinţe temeinice de optică, chimie, oricine putând să o facă.
“Atelierele importante ale vremii erau deţinute în special de artişti pictori-fotografi care nu făceau compromisuri în practicarea artei lor. Faptul că Siegmund Packer vede o oportunitate în multiplicarea în atelierul său a celebrei ferotipii descrise de N.A. Bogdan ne demonstrează perspectiva genială pe care a avut-o acesta în istoria fotografiei, lăsându-ne astăzi moştenire una dintre puţinele reproduceri ale unei imagini memorabile”, mai spun reprezentanţii muzeului.
Fotografia are şi o altă latură memorială prin dedicaţia şi însemnările de pe verso: „Lui V.A. Gheorghiţă// 15/28 Februarie 1914// Iaşi// Radu Manoliu; Copie după originalul din 1885 la// Slănicul din Moldova// A.C. Cuza, I. Creangă, P(?)Bogdan (sic)”.
(Sursa: adevarul.ro)
